inapoiere – Versuri.pro

Christian W Schenk - Un Pom în Iarnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Străin ți-e drumul
pe care luni întregi
te-ai dus lăsând urme de vise,
și anii ce-au trecut sunt mulți, străini –
și anii
care ți-au șters din ochi lumina
rămasă-n jar sub patină de vatră -.
Nu-ți amintești
poteca ce-ai călcat-o
în fiecare zi
urmându-ți noaptea,
acea frumoasă blândă de acasă,
acum e doar o umbră
pe drumul ce-l străbați..
Ce-ți mai rămâne din merindea pusă
într-un batic
purtat cu tine-n lume?.
O firmitură râncedă
și rece
ca pieptul unde ți-a tăcut plecarea.
Nu te uita ce vei lăsa în urmă
acolo
din înstrăinarea-ți tristă
de care fugi
de când ai pus pe foc
ultimul lemn
din ultima speranță.
Acum te-ai regăsit,
dar unde-s ceilalți
ce ți-au stropit cu lacrimi drumu-n lume?.
Sunt toți acolo,
dar holbați
se uită la străinul fără lacrimi
cu ochii-ntorși spre ce nu a regăsit.
Ce trist e pomul plin de fructe coapte
dar fără frunze
când îl prinde ziua
cu zori primăvărateci
fără rădăcini..
Un pom în iarnă.. doar un pom în iarnă –

Rebelde - Înapoiază-Mi Viața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mă doare atât să îți vorbesc
Mă doare atât să te aud
Și nu înțeleg cum știi
Când sunt bine..
Vii să mă distrugi
Mor ca să te ating..
Mor ca să te simt..
Mor să te îmbrățișez în amintiri
Știind că ai plecat..
Dar nu mai vreau să îmi amintesc..
Știind că tu nu ești,
Îmi face rău,
Și nu mă lasă să continui..

Refren:
Înapoiază-mi viața
Pe care ai luat-o într-o zi
Înapoiază-mi zâmbetul
Pe care l-am avut și nu știam
Înapoiază-mi sufletul
În compania calmului
Înapoiază-mi forța
Care s-a pierdut între toată inocența ta..

Nu vreau să îți mai cânt
Nu vreau să mai gândesc la tine
Nu vreau să îmi fac rău..
Imaginându-mi viitorul alături de tine

Adevarul e că nu mă simt foarte rău
Când uit un pic de tine
Odihnindu-mi suferința..

Dar trebuie să admit că dacă ar fi după mine
Cu mult timp în urmă dragoste
Aș fi fost împreună cu tine..

Înapoiază-mi sufletul
În compania calmului
Înapoiază-mi forța
Care s-a pierdut între toată inocența ta..

Gavril Rotica - Doi Străini la Casa Lor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Străjer cinstit, ce slab ţi-i glasul!
Acum pe prispă nu mai stai,
Din lanţ, o şură n-o mai clatini
Cu-avântul tinerilor ai,
La poartă nimeni nu întreabă
De eşti tu slobod sau legat,
Şi ce temut erai, bătrâne
Stăpân pe-o margine de sat!.
N-auzi trezind tilinca, seara,
Din visuri adormitul dor
Şi nu-ţi dă mită-o fată mare
Să fii tăcut şi-ascultător..
Pustie-i şura şi ursuză,
Stăpânii tăi te-au părăsit
Şi ţie ţi-au lăsat de pază
Un car de-o roată văduvit..
Ce drag îmi eşti aşa, bătrâne,
Cu ochii-n lacrime mereu,
Un om ascuns suspină-n tine
Şi plânsul lui e şi al meu;
Şi mie mi-a fost drag aice,
Dar azi nu mai găsesc nimic,
Deşartă-i casa şi-n ogradă
Ca mâini mohor va da în spic.
Zadarnic caut şi grădina,
Trei garduri despărţesc trei fraţi
Şi-s tălpi, acum, la alte case
Cireşii noştri lăudaţi..
De-aice, de la casa-aceasta,
Norocul nostru a fugit.
Străin eşti tu pe prispa veche
Şi eu, pe prag, un pripăşit.

Ion Pillat - Înapoiere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe soarele-nserării văd plopii nalţi din zare.
Pe drumurile strâmte, caravane-n şiruri rare
Merg eau învăluite de pace. Mori de vânt,
Cu aripi deschise izbite de pământ,
Păreau un cârd de berze zburând stângace. Line.
Ca valurile mării, călătoreau coline –
Şi lanuri de secară, de grâu şi de porumb,
Fugeau şi ele-n urmă văzduhului de plumb.
Şi casa străjuită de anii mei, deodată
În suflet şi sub plopii din zare, mi se-arată.
În pocnete de bice şi-n tropote de cai,
Intrai în amintire cu zgomotos alai.

Ion Paladi - Numai Tu Cucule Știi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Strofa 1:
Unde puiule de cuc, mai cucule mai
Pământenii mei se duc, maiii
Copilașii cui rămân, maiiii omule
Până când părinții vin
Copilașii cui rămân, maiii omule
Până când părinții vin, maiii.
Numai tu cucule știi, mai cuculeee
De ce satele-s pustii, maiii
Casele nu au stăpân, mai omule
Și de dor meleagu-i plin, maii
Casele nu au stăpân, mai omule
Și de dor meleagu-i plin, maii.

Refren:
Poate acolo ca departe
Cineva le face parte
Dar acasă nucul verde
Umbra-n zadar și-o pierde.

Strofa 2:
Cheamă-i cucule înapoi, mai cucule
Că și lor li-i dor de noi, maii
Iar părinții bătrâneii, mai dorule
Tot mai albi sunt fără ei, maii.

Refren:
Poate acolo ca departe
Cineva le face parte
Dar acasă nucul verde
Umbra-n zadar și-o pierde, lume.
Mii așteaptă țărișoara
Să le audă inimioara
Care undeva departe
Pentru altă țară bate, lumeee

Adrian Păunescu - Regresăm

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nu-i nimic, e-n regulă,
mai așteptăm două sute de ani,
ce-o să fie, un biet accident istoric,
o socoteală matematică greșită,
suntem în Estul Europei, nu uitați.
Rușii, da, Maghiarii, da,
Polonezii, da, Bulgarii, da,
noi, nu, noi nu, noi nu progresăm,
ca se interpretează,
când nu voiau vecinii,
noi nu puteam, n-aveam voie,
când vor vecinii,
nu vrem noi, n-avem nevoie,
asta e, așa suntem noi, ai dracului,
dați în Paste, asta e, dați în Paste,
nu-i nimic, e-n regulă,
mai vedem noi, mai vedem,
aveți răbdare, nu bateți din picioare,
nu vă pripiți
noi regresăm cu plăcere,
noi regresăm cu talent,
noi nu ne luăm după nimeni
decât când regresează.
Două sute de ani! Atât!
Aveți răbdare, nu chemați salvarea,
nu exagerați, nu cârcniți,
regresați cu noi!.
Înapoi, marș!