improvizatie – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Eu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Trăiesc, joc filmul vieții mele
Cu rol nescris, improvizez
Și nimeni nu-mi ia loc pe schele,
Unde-s urcat să pavoazez.
Sunt în mulțime figurant,
Dar principal pe scara mea;
Când mim, când logo-enervant
În monolog.. sau a tăcea.
Sunt singur responsabil de acte
Și nu mai am vreun alt idol..
Un amalgam de artefacte
Pe scară, EU, cu cheia-mi sol.
Am câștigat multe concursuri;
Sunt zilnic „Reality show”,
Scriindu-mi propriile discursuri..
Ce strig.. și eu primesc ecou!.
Incognito sunt scenarist
Intuitiv, din cărți, paletă.
Sunt singuru-mi etern artist,
Cu rol ce-am unicat.. Vedetă!

Mitza - Ba, Cum Era?

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De vreo trei zile-ncoa’ imi tot cântă asta-n cap
Când să mă pun s-o fac, ce crezi? Blank imaculat
Ceva de genul, nu mai știu dacă ăla-i refrenul
Frate, ăsta mi-e felul
Le sucesc, le-nvârtesc, le amețesc, până-i totul fresh ca oxigenul
Mai departe nu mai știu
Am zis că o să le scriu, dar vezi tu, acum e prea târziu
E clar că sunt în impas
O rezolv, mai e doar un pas
Vezi tu, cam atât mi-a rămas
Doar un sample, tobe și-un bas.
Zi, ba, cum era?!
Da, ba, cum era?!
Zi, ba, cum era?!
Da, ba, cum era?!
Da, ba, cum era?!.
Asta cânt întruna
O tot bombăn, veni-mi-ar duma
Mă uit în gol, mi-am pierdut urma
Zici că-s șandilău, frate, nu-s cu turma
Să mor dacă știu cum era
Hai tu, zi dacă sună a ceva
Dacă sună belea, e ok dacă sună așa
Asta înseamnă că are ceva
Mai departe, hai, zi tu
E clar că improvizăm
Dacă e de ceva, poate schimbăm
Da’ las-o așa, las-o așa, las-o așa
Da mai tare, lasă beat-ul să dam
Zic..
Zi, ba, cum era?!
Da, ba, cum era?!
Zi, ba, cum era?!
Da, ba, cum era?!
Zi, ba, cum era?!
Da, ba, cum era?!

Travka - Relaxați-vă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vreau să spun că piesele noastre se modifică, să știți.
Și… aaa… și bine, nu știu. Habar n-am cum am scris versurile,
cum s-au scris…
cum?
Nu? S-au din cauza mea…
Nevroze.
Nevroze.
Ce să vă spun
decât… lala…
vă rog să vă… lala…
Aici dintr-un accident probabil care
nu are importanță care, ci o să vă spun eu, că… lala…
lala…
Nevroze.
Nevroze.
lala…
vă rog să vă.
Toată chestia e că
la piesa asta nu știm niciodată versurile.
Și m-am gândit foarte bine la chestia asta. M-am gândit foarte, foarte adânc.
Și m-am gândit că… nu știu. N-o să le învăț niciodată pentru că… nu. Nu pentru că… nu. Că nu. N-are sens, cred.
Ce mai faceți? Cum vă simțiți?
Bine?
Foarte bine, foarte bine.
Relaxați-vă…

George Topârceanu - Catrene Improvizate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ca o cometă fără coadă,
Ai apărut pe firmament,
Cu-al tău Luceafăr pus pe sfadă, –
Dar n-ai talent.
Ai tot ce-ți trebuie: hârtie,
Cerneală, public indulgent,
Parale și tipografie, –
Dar n-ai talent.
Te-ai instalat în Capitală
Ca să creezi și tu curent.
Vrei să te-afirmi ca cap de școală, –
Dar n-ai talent.
La cafenea când vii alene
Îți iei un aer grav, absent..
Satisfăcut te umfli-n pene, –
Dar n-ai talent.
Iar când te duci să scrii acasă
Un nou articol vehement,
Te strâmbi urât, te-așezi la masă..
Dar n-ai talent.
Avântul tău și idealul
Plasat în țara cu procent
Îți saltă-ntruna capitalul, –
Dar n-ai talent.
Constați de două ori pe lună
Că-ți dă bilanțul excedent.
Negustoria merge strună, –
Dar n-ai talent!.
Ești fără scrupul și măsură
Când vrei să scapi de-un concurent.
Îți fierbe sufletul de ură, –
Dar n-ai talent.
Nu ne distruge dintr-o dată,
Catone, fii mai indulgent!
Tu ai o mutră indignată, –
Dar n-ai talent.

Boris Pasternak - Improvizație

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Din palmă am hrănit claviatura – stol de clape
În croncănire, plesnet de aripă care bate,
Stând în vârf de degete, le-ntinsei mâna aproape;
Mâneci sumețite, și noaptea se freca de coate.
Era beznă. Și un heleșteu cu apa amară
Vălura-n unde. – Și păsări din specia te iubesc
Păreau mai vrând să omoare, decât să moară,
Țipătoare, negre, cu clonțul de criță, diavolesc.
Și era heleșteul. Și-ntuneric era. Pluteau
Hârdaie mari cu păcura miezului de noapte.
Valuri după valuri pe dedesubt luntrea șubrezeau,
Iar păsările tot mai loveau cu clonțul în coate.
Și noaptea se clăti sub al zăgazului laringe.
Se părea, câtă vreme puiganul nu este hrănit,
Femele mai vrând vor ucide, decât și-ar stinge
Ruladele în țipătorul lor gâtlej hârcâit.
(1915)