Versuri corectate și adnotate
Zâmbeau candid zăpezile în Lațiuși se-ngânau cu lira ta, fratern,în cinstea cupei pline de Falernși-a clipei devorate cu nesațiu.Și azi pe munți candorile se-așternși fulgii albi se leagănă în spațiu,ca-n vremea când tu, bunule Horațiu,sorbeai din clipă zâmbetul etern.Ci noi pătăm zăpezile pe crestecu lacrimi mari cu sânge și catran.Pe lira noastră strunele celestese schimbă-n … Citește mai mult
N-ajunge pân’ la minenici un zvon din cearta dintre state,și nu țin parte, căci dreptatenu-i nici acolo, nici aici.Și, cum Horațiu mi-a rămasîn gând, sunt bun cu-ntreaga lumeși las de-a pururi să mă-ndrumeaurea mediocritas. II.Mare-mi pare-acela caren-a jurat pe vreun drapel,și, desprins de locu-i, arelumea-ntreagă-acum doar el.Lumea țară de și-o știe,mic refugiul țării nu-i,căci atunci … Citește mai mult
În camera hetairei Lea,întins pe un pat somptuos, senzual,un tânăr cu iasmin în mână recită.Pe degete-i sclipesc inele cu pietre alese,pe umeri o mantie de albă mătase poartăcu broderii asiate.Limba lui este atică pură,dar un accent ușor în pronunțiel trădează că de la Tibru se trage, din Lațiu.Și-n vreme ce el iubirea-ți mărturisește,în tăcere ateniană-l … Citește mai mult
IX.La Roma, când Horațiu prindea nemuritoarecadența ta în odă, când verbul suveranîl mlădia-n eglogă poetul mantuan,la noi ziceau din frunză păstori pe la izvoare.Dar să-ți înalț primește sonetul la picioare,ca să înfrunte ritmic al vremilor noian —când simt sub mână lira, pe fiecare anmai pură, mai pioasă și mai învingătoare.Din lutul țării mele mi-am ridicat … Citește mai mult