Stefan Augustin Doinaş – Caii

I.Mălura hămesită, hergheliacheleste câmpul.Stropii mari de ploaiese uită fiecare-ntr-un ochi galben.Sunt vite de povară: cai cu crupade-mpărăteasă asudată, iepece-și poartă mânjii agățați de uger,și murgi rioși cu coada ca sacâzulși smirna în urechi, netăsălatefantome care ronțăie insecte,și armăsari cu mădularul vânăt,și gloabe mohorâte cu stigmatulstăpânului în răni de spinz, și alțiice fornaie simțindu-și steaua-n frunteca … Citește mai mult

Maria Dragomiroiu – Căpitane de Județ

Of, of, foaie verde foi de fân, maiSpune, spune moș bătrân, maiSpune caii cum se furăNoaptea pe fulgerătură,Noaptea pe fulgerăturăCând e negură și tună.Of, când e negură și ceațăAtuncea caii se-nhață,Atuncea caii se-nhață.Of, of, căpitane de județ, maiCăpitane de județ, maiDe ce mă ții la potetPentru-un pui de mânzulet,Pentru-un pui de mânzuletCă nu l-am vândut … Citește mai mult

Cristian Buica – Adevărul Despre Cai

Adevărul despre cai.Când am scos pe mapamondCamioanele la rond,A urcat în munţi bătrânul potcovar,S-a întors un pic-napoiŞi-a privit în ochi la noi,Înecând în buze cântec de amar.Pentru tot ce-am amplasatNu e calul vinovat,Hai să fim mai rezonabili, domnii mei!Ne-a purtat încălecaţiŞi oşteni şi împăraţi,N-acuzaţi sărmanul cal pentru idei!Altă dată am fi datPentru dânsul un regat,Dar … Citește mai mult

Gheorghe Pitut – Sănătate

Vântul de coame,burțile supte —am văzut hergheliafierbând zăpeziledin șapte provincii,doamne,ce delir de viață!Și n-ai fost găsit nicăieri,stăpâne al cailor,să-i îndrepți spre cetate.Pentru urmașiifemeii de cearăeu cred c-ar fi bineca ea să se-mpreunec-un cal.Dar noaptea auziitropotul lor înghețândtot mai departepe mările nordului.

Ion Pillat – Barbarul

E-n mine-o herghelie de armăsari. Sunt uniiMai albi ca spuma-nvoaltă, zvârlită-n vânt de mare,Mai albi decât e coama Licornei legendare;Sunt alții fără pată, mai negri ca tăciunii.Toți încordați așteaptă și rânchezând, nebunii,Bugeacurile vremii să le despic călare.M-aștern cu ei câmpiei, dar prăbușit în zareMă ridic iar; mai aprig sub nepăsarea lunii.M-arunc stăpân pe altul; mă-ntunec … Citește mai mult

Ion Pillat – Scitul

Când până-n zări e câmpul numai iarbăÎn jocuri de lumină şi de vânt,Când herghelia se repede oarbăŞi-l vântură cu coamă la pământ,De-mi sună-n cer întâiul tunet goarnaŞi bubuie din depărtări în depărtări,În sânge mi se dezmorţeşte iarnaŞi ce-a fost mort învie din uitări.Pe roib călare o pornesc cu zorii.Oprit cu ochii roată pe gorgan,Adulmec vântul … Citește mai mult