Nicolae Labiș – Prietenie
Frate,Ce-ai venit din Essen, în pocale-i soare roșBem cu brațe-ncrucișateDupă datini din strămoșiI-auzi doina,Vrajă multă toarnă-n ea, de ani, mereuTu privești poza astaUnde-s draga mea și eu..Fața asta..țin la dânsa, precum floarea de cicoare,iubind soarele,De-a pururi tot se-ntoarnă către soare:Nu știu cum să-ți spunspre dânsa în ce chip m-aduse soarta..Să-ți citesc din Eminescu:„Tu nu ești … Citește mai mult