greieri

Florența Albu – Clipa

de

Cămașa albă, râsul tău și greierii,și rapița – un câmp întreg de rapiță –amurgul stins în apa strânsă-n urmeși în chemările pe care oameniile-au risipit pe drumuri, depărtându-se.Tu stai în mijlocul amurgului care se stingecu greierii și rapița,tu râzi și ochii tăi văd doar acum –o, ia-mi din ochi țandăra stelei răsărind,să nu mai văd … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Steagul Singurătății

de

Apusul a aprins un incendiu din coarnele cerbilorCirezile au aruncat mantaua pășunilorDe sus buciumul brazilor dă de știre codruluiNoaptea își zăngăne metalele în ruginăSteagul singurătății numai greierii îl salutăScâncetul lor clatină pânzele anotimpuluiVestește plantelor pulsul liniștii

Ion Si Doina Aldea – Teodorovici – Serenadă

de

Colo-colo pe lunci din a lor vioriGreieri dulci cântă minunat, tânjitoriCa trei veacuri în urmăCântă-n pacea nocturnăCântă-n pacea nocturnăGlasul lor.Ce-a fost vrajă cândva să nu uitămCi mereu cu iubire să admirămPentru Ane, SmarandePe-nserat serenadePe-nserat serenadeSă cântăm. Refren:O serenadă, unde ești tu, serenadă?Tristă luna se aratăFără glasul tău sonorO serenadă, serenadă, serenadă,În misterul serii adăFarmecul chitarelor. … Citește mai mult

Ion Pillat – Noaptea pe Stepă

de

GREIERIIȚârâie greierii. CÂRD DE COCORIȚipă cocorii. AMURGULAmurgul ce moare: cer numai și zare. VÂNTULVânt nebunatec, sălbatec. NORIITrec norii:Repezi corăbii prin limpede aerPierind. IARBA STEPEIFreamăt de aripi, șoptire și vaerSe-ntind. STEPĂȘi stepa boltită în zare ca marea,Și stepa uitată revarsă uitarea. NOAPTEA CE VINEChervanul se-oprește. Adorm călătorii,Și focul trosnește. CÂRD DE COCORI DE DEPARTEȚipă cocorii.

Ana Blandiana – În Somn

de

În somn.Greierii cântă numai în somn,Greierii ziua sunt numai insecte,Lăsați-i să doarmă și-ascundeți-i, ierburi,De sinceritățile zilei, suspecte;De adevărul uscat și zadarnicFerească-i al rouăi prea limpede domnȘi tot ce nu reușesc să trăiascăÎntâmple-li-se în somn;Lăsați-i să doarmă legați de coșmare,Cântând ca din strune din propriile funii,Subțiri prinți de țipăt jertfiți ascuțitSingurătăților lunii.

Alexandru Lungu – Greieri Murindu-Mă

de

Cimitirul de greieriîși plouătăcerea, singurătatea, pustiulîn părul meuumed de așteptare, greu de întuneric.Șiroaie lungi de noaptese scurg nesfârșitpe obraji și parcă ar fiuitat de multun plâns străinpe gât șipe umeri și parcă ar fiun timp bolnavtăinuit până acumde mii de ani la picioare.O pată mare și adâncăîn care s-ar putea să se arateșuierător și magneticșarpele … Citește mai mult