gramatica – Versuri.pro

Rian Roman - Ghilimele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ale mele ghilimele
Ale tale ghilimele
Ale lui ghilimele
Ale ei ghilimele
Ale sale ghilimele
Ale noastre ghilimele
Ale voastre ghilimele
Ale lor ghilimele
Ia să văd, școlar, ce spui?
Când citezi câte-un fragment,
Știi pe care să le pui?
Răspund eu la întrebare,
Vă rog, doamnă-nvățătoare!
Ale mele, ale mele…

Sector 7 feat Krem - Ma-Ta Are Cratima

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Eram prins la birou, dar cu mintea afară
Voiam să mă plimb, să mă bucur de vară
Dar totul într-o clipă s-a schimbat
Când Shoby4u din Fetești m-a înjurat.
Krem
Cei mai pudici dintre voi să-nchidă ochii sau fereastra
C-o să-mi bag și-o să-mi scot până-nvățați ceva din asta
Când scrii „bagă-mi-aș p**a”, cratima-i stăpână
Bagă-ți-o în orice, dar nu-n limba română
Pune frână
Tu n-ai decât să faci cum vrei, dar
Te rog nu folosi „decât” în loc de „doar”.
Da un share pe la prieteni ca să ne mai faci un view
C***’ n-are „k” cum chiuveta n-are „q”
E secetă de litere și sper să vină o ploaie
Să-nmugurească iarăși „i”-ul în „m**e” și „c***e”
Piesa asta nu-i romantică, e chiar foarte pragmatică
Lansăm o nouă tactică de a-nvăța gramatica.
Refren:
Deși e antipatică apelăm la matematică
Minusul de-acolo e cratima-n gramatică
E doar o despărțire, te rog nu-ți ieși din fire
Și nu vărsa o lacrimă că „ma-ta” are cratima.
Deși e antipatică apelăm la matematică
Minusul de-acolo e cratima-n gramatică
E doar o despărțire, te rog nu-ți ieși din fire
Și nu vărsa o lacrimă că „ma-ta” are cratima.
Krem:
Nu e nimic pe lumea asta la fel
Ca viața PE CARE o am în cartier
În jocul ăsta mare de care pe care se pare
Că e pe cale să dispară „pe”-ul din zare
tsnsdplstdndcbrbvrstfnplmdvsvcrl
Apropo, pentru bagabonții care se respectă
„Să” liniuță „ți f*t norocul” e formula corectă
Sunt convins, dacă n-ar fi dat Pruteanu ortul popii
Azi mi-ar scoate ochii ce privește copil cop copy-paste
Într-o petiție online dacă vrei,
Propun să-nlocuim în DEX „copii” cu „puradei”.
Deși e antipatică apelăm la matematică
Minusul de-acolo e cratima-n gramatică
E doar o despărțire, te rog nu-ți ieși din fire
Și nu vărsa o lacrimă că „ma-ta” are cratima.
Deși e antipatică apelăm la matematică
Minusul de-acolo e cratima-n gramatică
E doar o despărțire, te rog nu-ți ieși din fire
Și nu vărsa o lacrimă că „ma-ta” are cratima.
Ma-ta are cratima
Ma-ta are cratima
Ma-ta are cratima
Ma-ta are cratima
Ma-ta are cratima
Ma-ta are cratima
Mama n-are cratima
Dar ma-ta are cratima.
Asta a fost tot dragă Internet
Data viitoare când ne-njuri fa-o corect
Bate-n tastatura până ramai fără dește
Sunt patru „i” în „p**ii-tii”, foloseste-i.
Sector 7, Krem.
Ce cratima are ma-ta!

Moulavi - Un Gramatician

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Un gramatician se îmbarcase pe-un vas.
Cu vanitate, întorcându-se spre cârmaci, îl întrebă:
„Gramatică știi?” „O, nu!” răspunse celălalt.
„Atunci, jumătate din viață ți-e pierdută.”
Își simți cârmaciul inima rănită de tristețe;
cu toate astea, pe moment nu-i răspunse.
Dar vântul într-un vârtej aruncă nava.
Cârmaciul, atunci, gramaticianului îi strigă:
„Știi să înoți? Hai, spune-mi, știi?”
„Despre înot să nu mă-ntrebi nimic.”
„Ei bine, gramaticule, viața ți s-a sfârșit,
nava se năruie-n vâltoare.”
Renunțare trebuie, să știi! Nu gramatică;
dacă renunți la tine, atunci aruncă-te fără primejdie:
unda marină aduce mortul la suprafață;
dar cum să te salvezi, când te afli în viață?
Din moment ce mort ești de atributele umane,
plutești pe marea misterelor divine.

Catalin Condurache - Gramatica Păcii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Câta putere în brațul nostru zace
Gramatica e deseori prea grea
De-o sută de războaie mari încoace
N-au fermele pe lume ce mânca
Refren:
Inutilă gramatica blândă
N-ai să poți să-i dresezi pe tunari
Dac-ți stau împotriva la pândă
Chiar profesorii tăi cei mai mari
Chiar profesorii tăi cei mai mari.
Pe substantive, hainele sărace
Par biete într-un par de tinichea
Dar hai să declinăm cuvântul pace
Să conjugăm cuvântul a lupta.
Refren..
Academii aproape agramate
Ediții noi pe moarte au tot scos
Și biruri mari s-au așezat pe state
Iar apăsarea lor ajunge jos.
Refren..
Pământul nostru mai plătește rate
Iar al doilea război ne-a dat prisos
Gramatica în viață o vom scoate
Să conjugăm, să declinăm frumos.
Refren..

Heinrich Heine - De Mii de Ani Aceleași

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De mii de ani aceleași,
Înfipte-n locul lor,
Stau stelele pe boltă
Privindu-ne cu dor.
Vorbesc o limbă rară,
Frumoasă și bogată,
Ce nu pot filologii
S-o-nvețe niciodată.
Dar eu am învățat-o
Și n-o mai pot uita,
Gramatica, iubito,
Mi-a fost faptura ta.

Romulus Vulpescu - Gramatica

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mă pândesc vorbe-n haină de piele,
dintr-o casă-n care-am trădat și-am vândut
niște imagini de mucenici
muiate în sirop cu nucă.
Mă urmăresc perifraze abile, -nvârtite,
vârâte-n mulțimea de precupeți din piață,
când târgui kilogramul de substantive
pentru salată.
Mă-nconjoară adverbe slinoase
– cerșetori deghizați la ușa bisericii –
să le svârl și gândul mărunt
care nu mi-a fost confiscat
când a fost cazul..
Mă caută, de după gazete, în parc,
jurăminte de-amor și de cruce călcate-n picioare.
Neologisme îmi supraveghează lecturile.
Numerale-mi cer autografe,
ca să-și facă rost
de amprenta concepției mele despre gramatică.
Anchetat de monosilabele „da” și „nu”,
confruntat cu adjective,
încolțit de grade de comparație,
cer verbul prieten ca martor
că mint,
că minți,
că minte,
și vine – amic de profesie – acționând la imperativ.
Ce căutați în cuvintele cărții pe care-o citesc,
pe care-o scriu?
Ce căutați în ochi – ai mei –
zăbrelindu-mi oglinda,
fotografiindu-mi spaima cotidiană
de iscusitul delator din mine?
Cuibăriți în buricele degetelor
– ca să-nțepenească și ca să se chircească
și ca să prefacă un vers în denunț?
Înveliți în cerumen, ce căutați în urechi,
vătuind ciripitul de vrăbii, pe care-l bruiați
ca pe-un mesaj în cod transmis de Dumnezeu?
Ce căutați în tăcerile mele?
Lăsați-mi măcar acest adevăr:
al lecturii.
Vă recunosc în orice deghizare:
în virgulă,
în punctele de suspensie..
Am evadat din paranteze.
Nu m-am mai lăsat momit în propoziții incidente.
N-am răspunsul semnului de-ntrebare provocator..
Nu mă mai legați la ochi:
văd prin citatul ăsta
uzat de-atâtea pupile
mărite-așteptând adevărul.
Legați-mi mai bine gura, știrbă de interjecții;
buzele tumefiate de articole nehotărâte.
Mă fluieră gura rotundă în o:
așteaptă adverbul de timp ca să-mi facă o gaură-n ceafă,
– exclamație bine plasată ca un aplauz.
Dar puneți o surdină,
ca să nu se-audă decât dopul șampaniei
de la inaugurarea plăcii memoriale.
1975

George Coșbuc - Gramatica și Medicul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Odată îmi trimise un medic renumit
Pe fiu-său la școală pe două luni, cu dorul
Să fac din el gramatic și retor, căci feciorul
Isteț era la vorbă și gând, un îndrăcit,
Da-n lună cu piciorul.

În școală eu, firește, voind să-l introduc
În taină de gramatici, încep cu poezia;
Iau versul Iliadei: Să-mi cânți, muză mânia,
Căci ea pe mulți trimite la iad, apoi apuc
Să-i spun ce-i prozodia.

Deseară, când băiatul se duce la părinți,
El spune ce-i prin școală și prinde să recite:
Să-mi cânți, muză mânia, căci ea pe mulți trimite
La iad; vestitul doctor a prins să criște-n dinți
Ca cei scoși din sărite.

Atâta i-a fost școala băiatului; de-atunci
El n-a venit la mine, căci tată-său pesemne
Ținea c-aceste versuri sunt oarecum nedemne
De-un doctor; dar în fine dai versuri unor prunci
Ca versul să-i îndemne.

Trecură zile multe, și-odată mă-ntâlnesc
Cu doctorul pe stradă; fățiș venind spre mine,
El râde, mă salută, poftindu-mi bani și bine,
Eu resalut, și dânsul cu glasul prietenesc
Mi-a zis șoptind în fine:

Mulțam de ostăneală! Tu vrei să-nveți pe fiu
În ce mod se trimite la iad? Să plătesc taxă
La școală? Dar acasă nu pot să-i dau eu praxă?
Pe mulți trimit, amice, la iad! Deși nu știu
Nici boabă de sintaxă!

' Lui Ion

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Lumina din lumină
Salut, sunt io
Se știe că limba română e c***a
Sunt anumite chestii gen „Doamne ajută”
Păi, în mod normal, asta este o greșeală gramaticală
Doamne, doamnă, deci doamna la plural
Doamne, doamne ajută
E greșit, trei doamnele ajută
Dacă Dumnezeu e doamne
Înseamnă că Dumnezeu e de trei ori femeie
Rezultă că

Ombladon - Skit-ul Lui Ion

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Iote același scârțâit să moară fa, același scârțâit e frate
lumina din lumină.
Iote s-a aprins becul
Salut, sunt Ion, se știe că limba română e c***a
Sunt anumite chestii gen „Doamne Ajută”
Păi în mod normal asta este o greșeală gramaticală
doamne, doamnă, deci doamna la plural doamne..
Doamne Ajută! e greșit, tre’ Doamnele Ajută.
Dacă Dumnezeu e doamnă înseamnă că
Dumnezeu e de 3x femeie, rezultă că..

Noaptea Tarziu - Diploma-I Doar o Hârtie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

[Cuza]
A, B, C, D, E
Eu și acum citesc pe litere
Și nu știu nicio poezie
La Română eu făceam avioane din hârtie
Admiram profa de mate, din spate
Și din liceu am doar 2 ani jumate
Nu-mi pare rău c-am pierdut timpu’
Să cer bani de-o cafea de la ai mei
E mult mai simplu
Ei mi-au zis că nu se poate
Vagabond cu facultate
Și ce nu-nțeleg eu, frate
Ce face Caragiale ăla-n carte?
[Refren – Oana Marinescu]
Școala pentru mine a fost foarte grea
Nici nu-mi amintesc pe unde era
Într-un an mergeam de 2, 3 ori
Nu-mi pare rău că a fost așa
La ce-mi trebuie mie gramatica?
„Erau fraieri ăia care o-nvăța!”
Diploma-i doar o hârtie
Diploma-i doar o hârtie
[Cuza]
Și făceam multe avioane de hârtie
Ieșeau mai mari din caietu’ de biologie
Și-aveam o mare fantezie
Să-l conving pe Eminescu să nu scrie poezie
Sunt român, nu știu cum e cu cratima
Ce îmi trebuie mie linii
Când vorbesc cu cineva?
Îmi bate inima atât de tare, cardio
Când dau băieții dedicații
Pe manea la radio!
Ei mi-au zis că nu se poate
Vagabond cu facultate
Și ce nu-nțeleg eu, frate
Ce face Caragiale ăla-n carte?
[Refren – Oana Marinescu]
Școala pentru mine a fost foarte grea
Nici nu-mi amintesc pe unde era
Într-un an mergeam de 2, 3 ori
Nu-mi pare rău că a fost așa
La ce-mi trebuie mie gramatica?
„Erau fraieri ăia care o-nvăța!”
Diploma-i doar o hârtie
Diploma-i doar o hârtie
Oh, o duc binișor
Nu știu să citesc, dar fac bani ușor
Speranța-i vie
Sunt șmecher, nu jucărie
E-o fabrică recent deschisă pe strada mea
Da’ nu m-angajez că îmi e bine așa
Diploma-i doar o hârtie
E doar o hârtie
Școala pentru mine a fost foarte grea
Nici nu-mi amintesc pe unde era
Într-un an mergeam de 2, 3 ori
Nu-mi pare rău că a fost așa
La ce-mi trebuie mie gramatica?
„Erau fraieri ăia care o-nvăța!”
Diploma-i doar o hârtie
Diploma-i doar o hârtie