gradina cu flori – Versuri.pro

Jean Lulu Stern - În Grădină

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

M-am ascuns după o floare
Fluturii să nu mă vadă,
Aveam flori la cingătoare
Prinse strâns ca să nu cadă,
Dar un fluture viclean,
Cu privirea ascuțită,
Mă zări așa cum stam
lângă floarea-ncremenită.
Dar m-am speriat degeaba,
Printre flori în sărbătoare
Fluturele-n toată graba
A zburat la altă floare.
Am rămas lângă tulpina
Florii care m-a ascuns,
Și privii toată grădina
Florilor de nepătruns.

Kabir - Nu Te Du În Grădina cu Flori IV

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu te du în grădina cu flori! IV.
Nu te du în grădina cu flori!
O, prietene! Nu te du acolo;
În trupul tău e grădina cu flori.
Ia-ți locul pe cele o mie de petale ale lotusului,
și-acolo privește Frumusețea Nemărginită.
(În acest trup de țărână sălășluiește Domnul! De aceea nu fii împotriva trupului; nu contează ce spun cei care predică înfrânări de tot felul, tu nu fii împotriva trupului. Iubește-l, respectă-l, este templul lui Dumnezeu. Chiar dacă e din țărână, Domnul l-a ales să-i fie sălaș. Kabir spune că l-a găsit pe Dumnezeu în sine însuși, după ce l-a căutat prin toate locurile – misère sau splendide. Apoi a privit în sine și El era acolo; acea Frumusețe era deja înăuntru, râzând de toată această căutare zadarnică.)
(Din vol.”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)

Ienachita Vacarescu - Într-o Grădină

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Într-o grădină, / Într-o grădină, / Lâng-o tulpină, / Zării o floare, ca o lumină. ... →

Tudor Arghezi - În Grădina-n Care Scriu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

În grădina-n care scriu,
Cerne aur argintiu.
O tipsie ca de jar,
Spânzurată-ntr-un arțar.
Florile trezite mi-s.
Aripile și-au deschis,
Și desprinse din răzoare,
Stoluri lungi încep să zboare.

ADDA - Grădina

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Zbori, copile, pan’ la stele
Să te apere de rele
Fă lumină în întuneric
Tu poți să fii mai puternic.
Haide, joacă-te, copile
Lasă-te să evadezi
Într-o lume în care totul
E posibil, dacă crezi.
Luptă, bun venit în junglă
Nu-i lăsa să-ți frângă inima
Urlă, nu-i lăsa să-ți spună
Cine ești, doar tu știi calea ta.
Eu te rog să zbori, copile
Pan’ la stele
Să te apere de rele
Fă lumină în întuneric.
Atunci când eram copil
În grădina mea cu flori
Mirosea a trandafiri
Și erau mii de culori.
Și oriunde aș pleca
Doar gândul îmi dă fiori
Cum ar fi soarele-n zori
În grădina mea cu flori.
În grădina mea cu flori
În grădina mea cu flori.
Haide, joacă-te cu mine
Amintește-mi tot ce am uitat
Da-mi speranță pentru mâine
Cu zâmbetul tău curat.
Dragă mea copilărie
O trăiesc acum prin tine
S-a născut un suflet pur
Să mă facă om mai bun.
Atunci când eram copil
În grădina mea cu flori
Mirosea a trandafiri
Și erau mii de culori.
Și oriunde aș pleca
Doar gândul îmi dă fiori
Cum ar fi soarele-n zori
În grădina mea cu flori.
În grădina mea cu flori
În grădina mea cu flori.
Fă lumină în întuneric
Tu poți să fii mai puternic
Șterge lacrimi ce apasă
Fă pământul nostru casă
După vorba care spune
Să fii tu schimbarea lumii.
Fii lumină în întuneric
Fii lumină

Adrian Păunescu - Grădina Cu Flori

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ți-am adus o grădină cu flori,
cât în brațe mi-a-ncăput,
poți să urci, să rămâi, să cobori,
eu ți-o dau pentru-un singur sărut.
Ți-am adus o grădină cu flori,
hai în ea, că-i a ta, doar a ta,
și din brațele mele, cândva,
poți oricând, dacă vrei, să cobori.
Port în brațe fatale grădini,
urcă-n ele, să simți cât iubesc,
precum e obiceiul lumesc,
te primesc și cu flori, și cu spini.
O grădină cu flori pentru noi,
o grădină cu ochi către cer
și pe ea, numai asta îți cer,
să fugim, să plecăm din noroi.
Hai în brațele mele cu flori,
ca pe-o ploaie cerească te strig,
poți să stai, dacă simți că ți-e frig,
dacă vrei, poți să nu mai cobori.
Dar primește-acest ordin de zi,
hai în brațele mele, cântând,
să plecăm, să plecăm mai curând,
unde, încă, se poate iubi.
Nu voiesc să te pierd sau să mori,
în botanică vreau să rămân,
eu să fiu chiar și-o claie de fân,
tu să fii floarea mea între flori.

Alice Călugăru - În Grădină

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Văzduhu-i plin de ciripiri;
De sus, o ploaie de lumină
Îneacă-n raze, în grădină,
Însângeraţii trandafiri.
Şi prin miros pătrunzător
Şi-ameţitor de iasomie,
Un vânt de vară-ncet adie,
D-alintă florile uşor.
Am rupt o galbenă lalea,
Pierdută-n valuri de sulfină,
Şi-am ridicat-o la lumină..
Frumos trec razele prin ea!.
Întreagă-n aur o cuprind
Şi dă printr-însa să străbată,
De pare toată-nflăcărată
Şi parcă foile-i se-aprind.
Acolo râd în taină blând,
Şi cată parcă să se-ascunză
Crăiţe două sub o frunză:
Cu drag le-am sărutat pe rând.
Şi-un fluture din zbor l-am prins,
Ce rătăcise prin grădină,
Pierdut în marea de lumină
Şi alb de parcă era nins..
Strângându-mi florile la piept,
Pe toate, toate din grădină..
Mă-mbăt de flori şi de lumină
Şi-aş vrea să nu mă mai deştept..

Aleksandr Blok - Grădina cu Privighetori (V+VI)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Mi-a-ngrădit adâncimile zării
Mult râvnita grădină cu flori…
Dar să-acopere foșnetul mării
Cântec gingaș de priveghetori? ….
Tot mai des să aud prin cântare
Geamăt greu de talaz năruit.
Și tot văd pe-o stâncoasă cărare
Un asin îndemnând ostenit….
Numai ea, când iubirea mă cheamă
Pradă gurii și brațelor ei,
Mă întreabă cu rugă și teamă:
Ce-i cu tine, iubitule, ce-i?.
Dar, cu ochii în noapte, aiurea,
De alarmă și dor ferecat,
Nu mai pot să nu-aud cum mă fură
Foșnet viu de talaz depărtat….
*********.
Deșteptatu-m-au zorii cu ceață
Într-o zi aburcată-n abis.
Ea mai doarme c-un zâmbet pe față:
Mă alină și-acuma, în vis.
Ce frumoasă-i e fața senină,
Străvezie de patimi adânci…
Am ghicit că-i furtună să vină
După larma de valuri în stânci.
Am deschis luminoase ferestre
Și în clipa acea mi-a părut
Că prin urletul cruntei tempeste
Se aude un strigăt știut….
Mă striga din uitare asinul,
Mă chema tânguios, ostenit…
Coperitu-i-am fața și sânul,
Ca să-o farmece visul vrăjit.
Și sărind prejmuirea grădinii,
Am plecat fără nici un cuvânt…
Ghimpii rozelor – brațe străine-
Mă prindeau rugător de vestmânt.

Veta Biriş - Bate-Mă, Doamne, Să Mor!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Bate-mă, Doamne, să mor
Într-o grădină cu flori
Pe brațele cui mi-e dor.
Bate-mă, Doamne, să zac
Într-o grădină cu mac
Pe brațele cui mi-e drag.
Că n-am bai c-oi muri mâine
Cu bădița lângă mine,
Într-o grădină cu flori
Pe brațele cui mi-e dor.