Eugenio Montale – Götterdämmerung

Citim că amurgul zeilordă să-nceapă. E-o greșeală.Începuturile sunt întotdeauna de necunoscut,dacă ești sigur de ceva, acela e dejastrăpuns de ac.Amurgul s-a născut când omuls-a crezut mai demn decât o cârtiță sau un greier.Iadul ce se repetă e de-abia repetițiaunei premiere absolute de mult timp amânatăpentru că regizorul e ocupat, e bolnav, s-a vârâtcine știe unde … Citește mai mult

Lucian Blaga – Götterdämmerung

Ceas de cumpănă. Amurg.Vai, toate către soare curg –tărâmul larg și noi cu el.Pe-o lină aurie apăThule și Orplid, țară după țară,toate trec prin soareca printr-un inel.Se curmă ziua, vine seară.Un fluviu purtător a toateduce plute, vârste mute, către cele nevăzute‘n marea noapte.

Ion Minulescu – Götterdämmerung

Or,În ziua-aceea cerul, înnegrit de fum,PăreaUn tavan de catedrală ce se năruie;Iar fumulDin clopotniţele-aprinseDeschidea-n albastru drumulAltui fum mai greu, mai negru..Şi albastrul se-nnegrea..Ard bisericile toate..Ard Credinţele bătrâne..Ard CristoşiiŞi Trecutul ―Arde parcă lumea-ntreagă..Ce Nebun venit de-aiurea nu putu să ne-nţeleagă?Ce-ndrăzneţ aprinse focul ereziilor păgâne?Şi ce nou Profet veni-va să clădească-n noi cuvinte,Casa celui care n-are nici … Citește mai mult