gloata – Versuri.pro

Rainer Maria Rilke - Cerșetorii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Tu nu știai ce-i gloata.
Străinul oricând
găsea cerșetori de îndată.
Ei golul din palmă și-l vând.
Și guri ei și-arată, mânjite,
celui ce trece pe drum,
el vede (și-o poate permite)
cum lepra îi roade acum.
Dispare străina lui față
în stinsă privirea lor grea;
cu cel sedus se răsfață,
scuipând când el spune ceva.

Carl Sandburg - Eu Sunt Poporul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Eu sunt poporul, sunt gloata, mulțimea, masele.
Știți voi că tot ce e mare în lume e făurit
prin munca mea?
Eu sunt muncitorul, inventatorul, eu îmbrac și hrănesc
toată lumea:
Eu sunt spectatorul prin fața căruia trece istoria. Eu
trimit în lume Napoleonii și Lincolnii.
Și ei mor
iar eu nasc noi Napoleoni și noi Lincolni.
Eu sunt pământul fertil. Sunt preeria ce va răbda multe
arături.
Îngrozitoare furtuni trec peste mine. Și eu uit.
Mi se iau și cheltuie averile mele supreme.
Și eu uit.
Toate, afară de moarte, vin către mine punându-mă
să lucrez.
Și să dau tot ce am. Și eu uit.
Câteodată cu un strigăt cumplit îmi îndrept spinarea
și las câteva roșii spre amintire istoriei.
Apoi iarăși uit.
Când eu, Poporul, voi învăța să țin minte,
când eu Poporul,
voi învăța să aplic învățăturile zilei de ieri
și nu va mai fi să-i mai uit pe aceia
ce-n anul trecut m-au prădat, pe aceia
ce m-au prostit – atunci nu va fi
nimeni pe lume
care să mai rostească cuvântul „Popor”
cu o umbră de ironie, ale cărei buze
să arate
o cât de subțire cută-a disprețului
Gloata, mulțimea, masele-atunci vor veni.

Radu Gyr - Calfă la Diavol

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Calfă la diavol, ucenic la tâlhari
de-aş fi fost, în zănoagele crunte,
încă n-aş trece cu răni aşa mari,
cu semn de osândă pe frunte.

Gloata cu ură în juru-mi se strânge,
Mă biciuie şuierături:
-De unde vii, spune, mânjit de sânge,
din ce turbate păduri?.

Hai, ticălosule, spune: poate
argat ai fost la strigoi?
Poate-ai ucis la răspântii spurcate?
Eşti plin de sânge şi de noroi.

Alţii-mi văd rana care zvâcneşte,
pipăie pieptul meu ars de fier.
-De unde vii? Cine ţi-a rupt carnea-n cleşte?
În ce drăcesc atelier?.

Trec printre ei, înalt şi străin,
îmi curg boabe roşii pe faţă.
-De nicăieri eu nu vin.
Vin numai din viaţă.

Percy Bysshe Shelley - Măreția Politică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Măreția politică (1821).
Puterea, faima, pacea, măreția
Și arta nu-nsoțesc acele gloate
Pe care le-mblânzește tirania.
În nici un stih inima lor nu bate.
Istoria le-arată mârșăvia,
Iar arta are-oglinzi întunecate,
Când milioanele de sclavi, orbește
Pășesc și pângăresc cu chipul lor
Aceste-oglinzi. Ce-i gloata, de-o unește
Doar forța? Omu-i om, când domnitor
Asupra sa, el însuși se numește,
Când își înalță tronul său, cu fală,
Pe-nvinsa vrere, și când potolește
A spaimei și-a nădejdilor răscoală.

Kazi Ploae - Paștele Mă-Tii de Bucureșteni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

REFREN:
Cauți un ritm cardiac pe care să-ți permiți să uiți,
Nu căuta aici, fiindcă am renunțat de mult.
Cauți un ritm cardiac pe care să-ți permiți să speri,
Dar trecutul a fost mâine când azi devine ieri.
Cauți un ritm cardiac pe care să-ți permiți să uiți,
Nu căuta aici, fiindcă am renunțat de mult.
(Oare te-ai gândit cum e?
Fii un om normal!
x4)

STROFA I:
Înec 22 de ani de stres în 20 de unități
Și sunt regele lumii, rupt pe-o bancă într-un părculeț,
Îndoctrinat sistematic, integrat, dezintegrat,
Spintecat, de fapt, antipragmatic, vandabil
Ca sida în Africa de Sud,
Sunt ca atunci când găsești ceva într-o haină de anu’ trecut,
Dependent de shot-uri cu antioxidanți,
În țara asta-s prizonier într-un turnaj bollywoodian.
(Fii un om normal!
x4)

STROFA II:
Ăsta nu-i un popor, asta-i o gloată,
Și București, micul Paris, aș zice că e doar o groapă,
E dreptul meu natural,
Îmi bag p***-n tine și-n virtutea ta de sclav neevoluat,
Orice ca să slăbească, cucoanele țin pasul,
Au auzit că tic-tac are două calorii și-și sug ceasul,
Okay, a fost ieftin, ieri mureai de sete,
Azi scormoneai în gunoaie, probabil căutai vedete.

Vasile Copilu-Cheatră - Gloata

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Suie din taine și tenebre gloata,
Spre cer se suie, cântând, din stea în stea,
În orice anotimp de veacuri era gata,
Stăpână pe destinul ei să stea.
Acum credința s-a mutat în flori
Și vrerea gloatei cum s-a smuls din cuie
Și-a aprins văpaia, ca de-atâtea ori,
Și-o văd aievea cum pe tron se suie.
Cad regii, ca pozdării cad
Și ard hlamidele pe ei, de nu-și mai găsesc leacul,
În baia răzmerițelor mă scald
Și chiuind, ca la nuntă, vom trece iar Feleacul.