Stephan Roll – Veghe
La culcare, mâinilele-am pus în glastre,ca să veghezevisul gesturilorpe care nu am îndrăznitsă le schițăm
Versuri corectate și adnotate
La culcare, mâinilele-am pus în glastre,ca să veghezevisul gesturilorpe care nu am îndrăznitsă le schițăm
Îmi vine să m-arunc din MiercuriSă prind o ploaie-n văzul tăuDar ştii, mă scurg prin baricadePrin gratii, şi parcă mă doareMai rău decât zâmbeşte un amurgAle canalelor şi curg.Dar o s-ajung şi pe o floareChiar dacă străzile-s murdareChiar şi pe pieptul unei doamnePlouă mărunt..Salivă mi se scurge zdravănŞi nimicesc gânduri străineDoar calmul mi-l găsesc în … Citește mai mult
Trei porumbei roșii în luminăînscriindu-ne soarta în luminăcu culori și gesturi ale oameniloram iubit odată.
Mâinile repetau gesturile,– tata semăna, săpa,aprindea focul,prefira sămânța dintr-o mână în alta,strângea, risipea,mângâia – niciodată n-am să știuce mângâia, plecând –închidea poartași nu întorcea nici un semnpentru noi, rămașii în prag.Cuvintele muriseră întâi,mai trăiau gesturile,mâinile repetându-le până la istovire,îndreptându-le încă,încet, cu grijă, cu sfințenie –așa se taie pâinea, așa se seamănă,așa se aprinde focul;până la … Citește mai mult
Trebuie să ne facem daruri.Să memorăm cu atențiadata de naștere, a noastră și a celorlalți.Încă de dimineață,sărbătoritul să primească de la prietenii luio cravată argintie care să-i limpezească mâinile,o portocală care să-i împrospăteze surâsul,neapărat, câteva ideicare să-i desăvârșească forma inimii.Dacă unul dintre noi s-a-ndrăgostit,să-i dăruim imaginea duratei,iar dacă s-a îmbolnăvit din iubire,să-i dăm să bea … Citește mai mult
Atât e numai mâna, de apucat și dus?Nu. Ea-ntărește graiul și spune ce-ai fi spus,Mai limpede, și vorbe de nu ți-au mai rămasOri n-ai, grăiește mâna cuvântul fără glas.Că gestul, în tăcere, acoperă și areAceleași înțelesuri la sute de popoare.S-ar fi ales de tine ceva, Adame, ciung?Ai fi putut răzbate un drum atât de lung,Dacă-ți … Citește mai mult
Fii înțelept.Nu te speria de gesturile mele,Tu cel care mă vezi,Oricât de aprigă mi-ar fi mișcarea.Fii înțelept și bucură-te.Eu sunt asemenea elicei avionului,Neputincioasă până-i poți vedea rotirea –Ucigător este doar locul pașnic undeElicea avionului se-nvârte invizibilă.Tu teme-te numai de spațiu-n careÎți pare cum că nu exist, și plângiNumai în vântul transparent care m-ascunde.