genunchi

Eugenio Montale – Aniversare

de

Din vremea nașterii talesunt în genunchi, o, vulpe.Din ziua-n care rău-l simtînvins, și ispășite-a mele culpe.Arse-ndelung o flacără; pe-acoperișul tău,pe-al meu, văzui oroarea dând pe-afară.Tulpină fragedă creșteai; la umbra eu,răgazurilor, ți-iscodeam a pufului schimbare.Rămân tot în genunchi. Darul visatnu pentru mine, pentru toți,al meu e doar, Dumnezeu despărțitde oameni și de sângele-nchegatpe ramurile-nalte și pe … Citește mai mult

Ion Caraion – Extaz

de

Fata prostului avea sânii ca doi pechinezi.Am văzut-o despletindu-se. Grelelor, grelelorcozi lungi… prin zmeurișul stelelor,mormăia noaptea.Și-n cealaltă păstrezi,(în mâna cealaltă, năuca, de sânge)– nădejdile sunt coapte și bune de dulceață –genunchiul de aseară rămas în părți și-n ceață,ca un cocoș sub care tot cosmosul se frânge.