ganditor – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Gânditor și Scăldat în Apus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Străbăteam o cărare a vastei câmpii
Cu privirea spre nori și-ascultând ciocârlii
Risipite-n văzduh, provocându-mi fiori
Și, în pași, rătăcirea prin câmpul cu flori.
Întrebam, când și când, nori, și păsări, și maci,
Din priviri ce-mi erau pentru gânduri tălmaci:
– Vreți să-mi spuneți, vă rog, pe aici a trecut
Fericirea, căci eu doar la voi am văzut
Bucuria de-a fi ocolită de vânt,
Neluată de ploi și-ngropată-n pământ?.
– Ce vrei tu, noi nu știm, dar întreabă-n păduri,
La izvoare-apărate de vrejuri de muri,
În poiana călcată de iele sau.. nu! –
Mergi în pace cu tine și-ntreabă-te tu!.
Am intrat în păduri, m-am oprit la copaci,
Iar privirea mi-a fost pentru gânduri tălmaci:
– Vreți să-mi spuneți, vă rog, pe aici a trecut
Bunătatea din om? Eu, aici, am văzut
Bucuria din frunze-adiate de vânt,
Și lumini strălucind între voi și pământ.
– Ce întrebi, noi nu știm, dar pe munte, mai sus,
Vei găsi, gânditor și scăldat în apus,
Un monah ce-ar putea să te-ndrume.. sau nu!
Mergi în pace cu tine și-ntreabă-te tu!.
L-am găsit pe o stâncă. Știa. Înțelept,
Mi-a răspuns: „Ce vrei tu, îți pulsează-n piept”.

Codu' Penal feat Conflict & Cazzier - Cine Mă Ajută

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Codu’ Penal – Cine mă ajută [ft. Conflict & Cazzier].

[STROFA 1] > [CONFLICT]
Am început, n-am terminat, e greu, bineînţeles!
Am pierdut nopți întregi pentru fiecare vers
Știi că nu te mint când îți spun că n-am avut nimic
Doar doi, trei prieteni, care m-au susținut
Să zic, să explic!
Au trecut câțiva ani, zi și noapte, peste zi
Am învățat să împart tot ce am doar cu frații
Apropo, să vorbim despre subiectul hârtii
Cât ai fi dispus oare să-mi dai de la tine, zi
Nu vreau să fiu model, asta-i tot ce mi-am dorit
Să abordez lumea așa cum vreau, știu, sunt diferit
Vreau să fac mereu, doar ce am învățat
Pentru asta trăiesc, și cânt și fac ce fac!
Nu îți vorbesc aiurea, să nu mă înțelegi greșit
Am un mesaj, și vreau să-l duc la bun sfârșit
Știu că te întrebi acum, dacă am dreptate
Pentru tot ce am zis, am motive întemeiate!.

[REFREN X2] > [SHOBBY]
Încă stau pe strada mea, poate mor, nu uita!
Încă fac ce tre’ să fac, ne ajută cineva?
Tre’ să dau la pustani o mână de ajutor
Că aici m-am născut și tot aici am să mor!.

[STROFA 2] > [CAZZIER]
Sunt îngrozit, meditez, că acolo undeva
Acel cineva, își lucrează soarta!
Nu îi sări în ajutor, la schimb iei vorbe
Hai în laboratorul străzi dacă vrei probe
Sunt concret, la subiect, fără cenzură
Modul meu, de a etala fapte, fără măsură
Fiindcă, ăsta e adevărul, e chiar în fața ta
Să nu crezi în ficțiune sau minciuni mass-media
Fii mulțumit că ai paharul pe jumătate gol
Privește partea plină din pahar, dar,
Fiecare crede, că doar cuvântul lui e sfânt
De data asta, mă exprim politicos și scurt
Sunt exact ca tine, am calități și defecte
N-am obligat, și nu oblig pe nimeni să mă accepte
Mă îndrept cu respect către final ușor, ușor
Aici m-am născut, și tot aici am să mor!.

[STROFA 3] > [SHARKY & CAZZIER]
Le spun la frații mei de acasă, e pe viață, încă se știe
Că o să merg mai departe, pe aceeași felie
Nu dau în spate deloc, dar unii mă privesc cu ură
Atunci când ai probleme spune-mi cine te ajută
Cu băieții mei, golanii mei, aici de la început
Pe noi strada din cartier ne-a învățat să vrem mai mult
Că sunt așa cum sunt, fiindcă e așa cum e
Faci figuri, îți iei omorul, nu mă întreba de ce
Am învățat! Ce ai învățat? Să fiu atent la tot ce fac
Și sunt golan. Rămâne așa! Să-ți intre bine în cap
Nu e poveste, nu e minciună, e realitate pe față
Sunt Sharky întotdeauna, în familie, pe viață!
Am început, din două-mii, încă aștept,
Primul proiect, un album, o să fie, fii atent
Că pe atunci, lumea îmi zicea golan
Și s-au sucit imediat când au aflat că am dat de ban
Când au aflat, că defapt nu e cum, credeau că e
Că, tot ce fac, e dedicat familiei, respect!
De aia o să fac hip-hop până pun mâinile pe piept
Nu sunt star, nici vedetă, chiar mai mult
Nu compun pentru femei, și lanțuri la gât
Așa că, cine mă iubește, mă ajută, doar atât
Că pe restul, nici o grijă.

Ciobanu Alexandru-Eusebiu - Poete

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Poete ce stai pe gânduri
Ca gânditorul grec
Pe vama infinitului,
Și-mplinitului gând
Ca zarea cerului fără sfârșit.
În urma neînțelesului
Se va citi pe fața
Și pe buzele cuvincioase
Ale poeților cu graiul dulce
În poezii, povesti, pamflete, ode!

Shoo - Shoo - Masoni Iluminat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Da, 2013 și încă e pe val,
Banul, sclavia, un cult șacal.
E ca urcă nivelul tot mai sus,
Mai aproape de tot ce s-a spus,
Ce s-a prezis și ce va fi,
Totul are un rost să știi.
De la miniștri, doctori,
Procurori, preoți, monarhi
și senatori,
de la patriarhi până la
slavia ce-ți surpă viața.
E un singur pas de impas,
Masonii sunt tot mai aproape
De a avea drept și prioritate
La tot ce se poate învârti pe glob.
Tu nu vezi, ăla nu vrea să știe,
Nu te interesează sau ești orb?!
Ești patriarh și slujești banul,
puterea monarhală,
Fără frică de Dumnezeu, nu?
Nu lupți cu cei ce te înconjoară
și atacă biserica română,
Sunteți ca oile la stână!
Accelerați treburile,
ești penticostal, evreu sau hoț,
Nu contează că dacă vrei, nu poți!
’89 frate, multe dosare arse și
multe hârtii trucate, momente
înscenate, schimbate fără frică de moarte,
2012 sfârșitul lumii, așa a fost, a?!
Mâna iluminiștilor, ești prost!
Noua ordine mondială e pe scară,
bagă-n criză statele toate în aceeași oală,
o monedă unică, corect?
Euro e la putere, ce jeg.
U.E. corupe statele membre la schimbare,
cu euro-n buzunar chiar
speri la zile cu soare?!
Unde-s concediile și vacanțele
alea frumoase cu soare la mare?
Unde-i zâmbetu’ lu’ ma-ta de pe față
Când se scoală la 6 dimineața,
Criza globală, idee genială,
Masonii pe poziție mondială!
Aceeași religie, istoria e ștearsă,
O singură armată globală, nu e farsă.
Un grup satanist se creează
Sub ochii voștrii care văd în ceață,
Suntem dresați de mulți conducători,
Defapt oameni puși de masoni
ca fiind baza ideii lor.
Iluzii false, drumuri trase
Din peisaj, cel mai fals trucaj color.
Dacă patriarhul v-ar spune la tv
să faceți ceva,
L-ați asculta, că e omul lui Dumnezeu,
Defapt e încurajat de satana.
Primind propaganda patriarhului
Va duce la încoronarea antihristului,
Se căsătorește sora cu frate,
Mai departe se ling bărbații între ei,
Nepoate, bagi la cap tot ce se poate.
Dacă spui ce te roade,
Raul se întoarce cu vorba,
Că ești lăsat de satana ca să
Superi ascultătorii și să nu
adâncești rana.
Suntem ca sămânța de grâu,
Dar n-ai să-nțelegi, ai să negi,
că n-are cum să fie așa,
nici nu intră în discuție treaba asta,
ai luat-o razna..
Ne facem viața mai grea decât e,
Dumnezeu ne-a mântuit cu credință și iubire.
În lupta cu păcatul cea mai mare
Greșeală e să o accepți, înțelegi?
Cu dracul nu se stă de vorbă,
El te încearcă, te atacă
și dacă ești slab ești o fire luată.
Toți avem o ordine interioară cu viața,
Ispita se simte, nu vorba, nu poți trișa,
și uite așa se leagă masoneria,
iluminații și sărăcia,
Sclavia separată de bogăția
controlată, ești o spiță de la roată!
Ce nu înțelegi defapt,
ce te macină pe creier.
Gânduri răscolite-n cap,
viața pură cade-n păcat
și îți vinzi sufletul curat,
Ești furat de răutate
Când de fapt Dumnezeu
Ne-a făcut frate pentru frate!
Cazi în păcat prin dialog
nu prin lipsă de credință,
Eva a pățit-o, a căzut în foc,
Ascultă orice ființă.
Pofta ochilor, pofta trupului,
Astea-s punctele sensibile
Prin care intră dialogul diavolului,
Cu dușmanul nu se stă de vorbă, bagă la cap,
Cuvinte spuse de Arsenie cel de Sus lăsat.
Gândul e cel ce te ademenește,
Ochiul crede ce vede, mintea
Își dă cu părerea, dar viața
Orice ar fi rămâne a ta,
Așa a fost lăsat dar tu omule
Fără de păcat te-ai complicat,
Masoni, iluminați, bani, bogați și săraci,
Între frați vă atacați.
Aproapele ți-l calci în picioare,
În adâncul inimii doare.
Așa cum te încălzește o rază de soare,
Primul fulg de zăpadă îl lași să cadă,
Te uiti la cer, iar de la biserică
pleci s-o faci lată.
O să cadă religia și credința,
O să luptați pentru a înfrânge conștiința,
O să te rogi la tablouri de aiurea,
Și în loc de cruce o să porți securea-n spate,
te zbați între păcate, frate.
Sunt gânduri în miez de noapte,
Care poate pe tine nu te țin departe,
Dar știi ce, am fost lăsați
Să ne iubim până la moarte,
Să credem în Dumnezeu, să semănăm roade,
Să ne hrănim dintr-o sămânță în toamnă,
Și să lași timpul să-ți vindece orice rană,
Să-l simți pe Creator la orice pas,
Și să te ajuți de puterea credinței
Când o să cazi în clipe de impas.
Să treci prin viață ca un simplu călător,
Și să mă pomenești când am să mor,
Să fii liber cu tine însuți
Că doar atunci ai să știi ce poți!
Te las cu bine chiar dacă nu m-ai înțeles,
Și să știi că între frați cuvântul cheie
E te iubesc, se simte, la fel cum te simt
Doamne, ești tatăl meu și nu te mint!

Federico Garcia Lorca - Gânditor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Gânditor (traducere liberă).
Îmi este tare teamă să nu îți pierd mirajul
din ochii-ți de statuie, ce-accentuat răzbate
în noaptea asta care îmi mângâie obrazul
cu răsuflarea-ți caldă, roză-n singurătate.
Eu sunt pe țărmu-acesta – și mi-este tare milă –
un trunchi fără de ramuri și simt, ca și el, poate,
că nu mai am nici floare, nici miez și nici argilă
pentru durerea care în mine, vierme, roade.
Dacă tu ești comoara ascunsă pentru mine,
dacă tu îmi ești crucea de suferinți udată,
dacă eu sunt cățelul ce vine după tine,
să nu lași să se piardă ce-am câștigat odată
și decorează apa ce-n râul tău mai vine
cu frunzele din toamna în mine-nstrăinată.

Tudor Arghezi - O Furnică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

O furnică mică, mică
Dar-nfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vișinul uscat,
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept niște craci.
Mărunțică de faptură
Duse, harnică, la gură
O fărâmă de ceva,
Care-acasă trebuia
Așezat în magazie,
Pentru iarna ce-o să vie.
„Unde te duci așa de grabă?”
Dândul meu mâhnit o-ntreabă,
Încă nu te-ai lămurit
Că greșești și-ai rătăcit?
Cu merindea îmbucată
Te-ai suit până-n cravată
Și mai ai până-n chelie
Două dealuri și-o bărbie.
Nu vrei, tată, să-ți arăt
Cum iei drumul-ndărăt?
Să-ți mai pun o întrebare:
E aproape de culcare;
Unde dormi, aici, departe?
Într-o pagină de carte?
S-ajungi virgulă târzie
Într-un op de poezie?”.
Mă gândesc ce-i de făcut
S-o feresc de neștiut,
Îngrijorat de ce-o să zică
Maica stareță furnică
De-o lipsi din furnicar,
Și-o aștepta în zadar.