fulgere – Versuri.pro

Dinu Flamand - Iarna cu Fulgere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Sufletul presimțea o iarnă adâncă, fulgeră însă în cer,
e o vară bolnavă, soarele galben se scurge pe ziduri,
vorbele tale-mi aduc o durere neașteptată.
Am să ies în grădină cu un braț de altoiuri,
merii se umflă de-o sevă tulbure,
umedul vânt în decembrie răscolește
simțul de mugure, adormitul, simțul de mugure.
Cu un braț de altoiuri mai reci,
mai puternice sub fulgere înghețate,
în frigul durerii.

Dsida Jenő - Ia Ascultă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Acum mă așez în ploaie,
cu dârzenie și
cu capul dezvelit.
Și fulgerele trăsnind
îmi trec prin inimă
și aversa torențială
îmi înmoaie corpul meu
negru de fum
și mă vor absorbi
porii pământului
în o mie nouă sute douăzeci și opt,
la șaptesprezece iunie.
Dar mâine
voi înflori ca roză
sub al tău geam
și sub inima tuturor
oamenilor
de bun neam.

Metallica - Ride the Lightning (Română)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Călare pe fulgere.
Vinovăția ne înconjoară
Dar la naiba, nu e corect!
Altcineva mă controlează.
Moartea se simte în aer
Sunt prins în scaunul electric
Asta nu mi se poate întâmpla mie!.
Cine te-a făcut pe tine Dumnezeu să spui:
„Îți voi lua viața de la tine!”?.
Vad o lumină în fața ochilor
Acum e timpul să mor
Arde în mintea mea
Simt flăcările!.
Așteaptă semnalul
Până să apeși butonul morții
E începutul sfârșitului.
Transpir rece ca gheața
Când stau așteptând moartea
Conștiința e singurul meu prieten.
Degetele mele se agață de scaun cu frică
Ce caut eu aici???.
Cineva să mă ajute!
Oh, Te rog, Dumnezeule, ajută-mă!
Ei încearcă să-mi ia totul!
Nu vreau să mor!!!.
Timpul trece greu
Minutele par ore
Parcă se aude semnalul.
Cât de adevărat e asta?
Hai, să terminăm odată cu asta
Dacă e adevărat, lasă să fie.
Trezit din visul meu de un strigăt îngrozitor
Am fost eliberat din visul înfricoșător

Mircea Ivănescu - Întuneric

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Într-o noapte a plouat, foarte tare, cu fulgere,
și când am ieșit din casa unde așteptasem zadarnic, s-a stins
lumina electrică în tot satul. Am mers pe șosea –
după un timp nici nu ne-am mai grăbit.
după câțiva pași, ea și-a scos sandalele – și a mers
în picioarele goale pe asfaltul cald al șoselei.
ploua foarte tare – ne țineam de mână – într-un timp am fugit.
ea râdea – se bucura mult – eu eram serios –
dar fugeam ținând-o de braț. Și doar mai târziu,
când a fulgerat și s-a făcut o scurtă zi albă, am văzut
că trecusem cu mult de curtea noastră.

Hau Denis Alexandru (Dnx) - Secretul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De s-ar povesti prin luminișuri
Isprava ta necuvântătoare
Chiar și pigmentul întreg de verzișuri
Te-ar trage în pământ, să-ți ceri iertare.
Tu, lasă luna unde e, ea nu te mișcă
De ce să rupi o rochie-atât de minunată?
C-o poartă cerul cu atâta sete
Cu oboseala ta se sparge și se-mbată.
Și las-o să se ducă unde-apucă
Oricum nici nu știe pe unde merge
O să se-ntoarcă dacă o să ajungă
La gândul pe care azi, nu-l înțelege.
Și hai să împăturim lumea întreagă
Înainte să ne sfideze, ei, nebunii.
Apucă tu, de colțuri, tre să traga
Tocmai de la marginile lumii..
La început și eu am fost o poezie
Și nu-mi imaginam vreodată-n viață
Că cine vrea, dărâmă lumi, și poate scrie
Și ce-are cu triliarde de-ani în față.
Dar ce sunt anii pentru oameni?
Doar niște numere-aruncate alandala
La fel de-asemenea ca niște galbeni
Ei singuri însăși își poartă povara.
M-au urmărit fulgerele până aici, din depărtare
Nu mă vor ierta dacă vor afla că ți-am vorbit
Că ei mă vor mort, fără suflare
Să-mi curgă focu lor în vene la asfințit

Rafael Alberti - Predica Trăsnetelor și a Fulgerelor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Tu, care pierzi culoarea cerurilor verificând potrivirea
unui șurub, exactitatea unei chei, sau albeața
exaltată pe care o capătă izolatoarele în preajma
rândunelelor, topește-te, topește-te doar în noaptea
asta în fumul hornurilor, în fumul ce se destramă
și ascunde ceea ce ai văzut peste liniștea împietrită
a lumilor: luna marilor centre industriale se va
scufunda pe vecie în hornurile înalte ale unei uzine
metalurgice.
Orașul care cunoaște năvala sângelui către apusul
coroanelor se apleacă pe partea stângă a morții.
Să vedem!
Toate împrejurimile unui suflet sunt de pe acum sicrie
pentru aștrii care, într-o clipă de îndepărtare, au
ținut să-și dogorească fețele ca să retrăiască ultima
pulsație a Universului în izbucnirea rece a
spadelor.
Oh, oh!
Pentru că arterele unei lumi electrocutate aleargă fără
rânduială iar comunicațiile între îngeri suferă din
pricina paraliziei vânturilor, arată-te la tuneluri
și strigă formula chimică ce cuprinde mistuirea
unui spirit pur în spasmul năprasnic al unui fulger.
A, tu ești, tânăr demon al scânteilor!
Eu nu știam că strălucirile polare pricinuiesc orbire
și că lumea avea nevoie de sudură, când a văzut
cerurile sfâșiate de concavitățile pământești.
La ce bun să repari ceea ce a rupt mânia cometelor
în clipa în care mulțimile părăsite din fabrici
fugeau pe un râu de terebentină către exploziile
vapoarelor?
La drept vorbind, nu mă cunosc: electricitatea aleargă
prin scheletul meu iar sângele are gust de cataclism.
Mi-am uitat numele.
Dacă n-ar fi supraviețuirea acelor umbre care reglează
șuierul dinamurilor, ați putea spune că trupul meu era
un anunț luminos, licărind peste noaptea centrală
a morții.

Nina Cassian - Sunt

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Sunt furtuna.
Mi-e trupul compact
și puternic.
Din când în când,
dramatic pulsând,
sângele meu de lumină
curge
prin fulgere,
în pământ.