Versuri corectate și adnotate
Pentru Frumos m-am stins, și-abiaM-au dus la groapă, când,Vecin, un mort pentru-adevărMi-au pus lângă mormânt;.El mie, blând: „De ce-ai murit?”„Pentru Frumos”, i-am spus;„Și eu, la fel, pentru-Adevăr;Frați suntem”, mi-a răspuns.Așa, ca două rude, noiLa vorbă ne-am întinsPână ce mușchiul ne-a cuprinsȘi numele ne-a șters.
În ultima vreme am fost greu de ajunsAm fost prea mult timp singurFiecare are o lume a luiUnde poate fi singurOare încerci să mă suni, să te strecoriÎncerc să ajung la mine, iar eu la tine.În p*** mea sunt atât de deprimatPare că nu mai ies din impasul ăstaDoar dacă aș putea să trec și … Citește mai mult
Spun unii că există un Creator şi zicCă pentru a distruge, fiinţe a creat.Fiindcă sunt urâte? Dar cine-i vinovat?Sau pentru că-s frumoase? Nu mai pricep nimic.
Viață, viață și iar viață,Schimbătoare și glumeață,Plâng unii că ești amară,Alții că ești foc și pară,Zic unii că ești frumoasă,Alții mult prea păcătoasă,Se mai zice că n-ai minte,Câteodată prea cuminte.Viață, viață, dragă viață,Zic unii că ești de gheață,Alții care n-au norocCă ești flacără de foc,Zic unii că ești haină,Alții blândă și blajină,Eu te văd scumpă … Citește mai mult
„Nimic mai fals decât interpretarea ideii de frumos ca o idee a gratuității. Nu există frumos gratuit, – în primul rând și de aceea că frumosul și ideea de sine a frumosului sunt un act de comunicare”(din „Nevoia de artă”)
La casa de omenie, tairiririri rataitaSe pot veseli și-o mie, trailai riririri ra x2.La casa cu oameni răi, tairiririri rataitaNu se veselesc nici ei, trailai riririri ra x2.La casa cu oameni buni, tairiririri rataitaVeselia-i până luni, trailai riririri ra x2.Că ospățu-i veselos, tairiririri rataitaNu-i de omu’ mânios, trailai riririri ra x1.Sus de mână, sus de … Citește mai mult
Viața e frumoasăMă trezesc de dimineațăMă uit în jur, îmi vine greațăÎncă o zi îmi pierd din viațăNimănui nu cred că-i pasăȘi nici mie nu-mi pasăPoate iau din nou o plasăDar ce contează, viața e frumoasăFie slabă, fie grasăMă uit în jur când merg pe stradăMultă lume trece în grabăCu toți ocolim aceeași babăNimeni nu … Citește mai mult
Pentru ce îl cinstești mereu, sfinte Socrate,Pe tânărul acesta? Ceva mai măreț nu cunoști?Pentru ce ochiul tău îl priveșteCu dragoste, ca pe un zeu?Cel ce-adânc a gândit, mereu viața iubește,Înalta virtute-o-nțeleg cei ce-n lume-au privit,Și se-ntâmplă că ades ÎnțelepțiiLa urmă tânjesc spre Frumos.
Să răspund asemeneaDar cu rime propriiȘtii cu cine semeni…?Cu Costin al Popii. Asta când se punePe rime și versuriFace strofe bune,Proză și eresuri! Avem doar o viațăȘi tre’ s-o trăimSă nu fim „de gheață”În versuri să vorbim! Aș propune-un forumUnde-i interzisSă postezi în prozăDoar în rime scris! Dar nu e posibilAr fi prea frumosAr deveni … Citește mai mult
În camera hetairei Lea,întins pe un pat somptuos, senzual,un tânăr cu iasmin în mână recită.Pe degete-i sclipesc inele cu pietre alese,pe umeri o mantie de albă mătase poartăcu broderii asiate.Limba lui este atică pură,dar un accent ușor în pronunțiel trădează că de la Tibru se trage, din Lațiu.Și-n vreme ce el iubirea-ți mărturisește,în tăcere ateniană-l … Citește mai mult