Linkin Park – Castel de Sticlă (Română)

Du-mă către albia râuluiDu-mă către sfârșitul războiuluiSpală otrava de pe pielea meaArată-mi cum să fiu întreg din nou.Ridică-mă în aer pe o aripă de argintTrecutul negru unde sirenele cântăÎncălzește-mă în văpaia unei cometeȘi coboară-mă la visul de jos.Pentru că sunt doar un ciob în acest castel de sticlăN-a mai rămas aproape nimic pentru a vedea … Citește mai mult

Taxi – Poate O Să Stea

Dacă ai noroc s-o întâlnești, poate o să stea… I:Îmi complic existența, o fac cu pricepere, sunt specializat.Pot să iau orice lucru extrem de simplu și să-l transform într-unul complicat.Cu toate astea n-am îndrăznit niciodată să complic o minune.O minune e un lucru mult prea fragil, e cam tot ce se poate spune. Prerefren:E aproape … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – Aemilianos Monai Alexandrin 628-655 D. Hr.

Din vorbe, din privire și purtărio excelentă-armură îmi voi făuri;voi ține astfel piept acelor răi,temeri sau slăbiciuni n-oi da pe față.Vor vrea să mă lovească. Dar nimeni nu va ști,din câți se vor apropia de mine,unde mi-s rănile, punctele slabe,minciunile le vor acoperi. Așa se lăuda Aemilianos Monai.Să-și fi făcut el chiar armura asta?Oricum, mult … Citește mai mult

Ioanid Romanescu – Când Lacrima Scutură Floarea

Pentru că singurătatea mea e mult mai înaltădecât trupul meu,nu cred că ai putea privindu-măsă-l vezi pe cel adevărat.Când râd și îți spun despre toate,spre umărul tău se apleacătulpina care se va frânge.Pentru că singurătatea mea e mult mai înaltădecât trupul meu,asupra noastră lacrima ei cade

Ion Minulescu – Romanță Fără Ecou

Romanță fără ecou.Iubire, bibelou de porțelan,Obiect cu existența efemeră,Te regăsesc pe-aceeași etajerăPe care te-am lăsat acum un an.Îți mulțumesc!…Dar cum? Ce s-a-ntâmplat?…Ce suflet caritabil te-a păstratÎn lipsa mea,În lipsa ei,În lipsa noastră?…Ce demon alb,Ce pasăre albastrăȚi-a stat de veghe-atâta timpȘi te-a-ngrijitDe nu te-ai spartȘi nu te-ai prăfuit?…Iubire, bibelou de porțelan,Obiect de preț cu smalțul nepătat,Rămâi … Citește mai mult

Ion Caraion – Obsesie

Delira femeia din oglindăși-a zvârlit un om cu frunze-n lună.Vorbele acestea unde pleacăe atâta mâl și mătrăgună.Sub aceleași ceruri fără gloriihoinărim de-o viață… Disperare.Stai cu mine, doamnă, suntem singuriși se-aude-orașu-n depărtare..A cui mână, mâna din fereastră?Strigă-mi cine anii, care trântă?Ce-am iubit iubește-acum un altul,eu rămân nebunul care cântă.Jocuri stranii, umbrele-nșelăriițopăie – nebunele – pe case.Te-am … Citește mai mult

Iulian Boldea – Viziune

Viziune.Stau în corpul acesta cu limite fragileprecum conturul unei ploi,precum metamorfoza unei amintiri.Stau în corpul acesta îngânduratși privesc clipocitul stelelor în undele iazului.Stau în corpul acesta cu ticuri neclare și falseși ascult plânsetul nedefinit al înserării.Stau în corpul acesta cu mișcări mincinoaseși presimt depărtareace va să vină.