Versuri corectate și adnotate
Cum te pot chema aici să fii lângă mine,dragostea mea?Să cer vântului ce disprețuiește spațiulsă mi te-aducă năvălitoare?Să cer stelelor ce sclipesc nemuritoaresă te compună pe bolta cerului?Să cer luminii zilei care ne vede pe amândoisă ne unească fețele?Să cer lunii să te reflecte-n ochii mei?Să cer nopții să-mi refacă sărutul tăupe buzele mele însetate?Să … Citește mai mult
De câtă iubire eram în stare,Adu-ți aminte – în studenție.De câte poetici nobile, rare:Glorii și riscuri – flamură ție.Ce rute crâncene prin timp întoarse,Câte popasuri, câte săruturi,Ce punți prăvălite, ce flote arse,Câte ciocniri, ce sunet de scuturi..Clipele tinere și idolatre.Încă mi-e sete – plină e cana?Parul tău flutura prin amfiteatre..Timpul reține-l: scade, Ileana.
Când singur iar mă revădȘi trece curând al meu nume,Și-atâtea speranțe..Mi-am zis: e târziu –O, gânduri,În lume!.Când inspirată de evocăriMai crezi în câteva glumeSau al beției mister..Mi-am zis: e târziu –O, gânduri,În lume!.Și când, aproape, nimic nu mai ești,Când cauți ca orice renume,De-acum e târziu..Mi-am zis: e târziu –O, gânduri,În lume!
Evocare.Ea era frumoasă ca umbra unei idei, –A piele de copil mirosea spinarea ei,A piatră proaspăt spartăA strigat dintr-o limbă moartă.Ea nu avea greutate, ca respirarea.Râzânda şi plângânda cu lacrimi mariEra sărată ca sareaSlăvită la ospete de barbari.Ea era frumoasă ca umbra unui gând.Între ape, numai ea era pământ.