Daniel Vişan-Dimitriu – Odiseea Spre Neuitări

Demult, demult,Îmi place primăvara s-o ascult,S-o simt, să-mi fieO mângâiere și o bucurie,Să-mi dea mireasma florilor de teiȘi amintirea vechii odiseiA pașilor pe care-n vremuri, eu,Îi presăram pe drumul tău, mereu.Căci tu-mi eraiIspita coborâtă dintr-un raiOri dintr-un visPe care Universul l-a trimisUnduitor, tăcut, plutind ușorPrin liniștea adâncului de dorȘi ai rămas pe-un loc ce-n veșniciiA … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Eterna Căutare

Sunt liniștea din marea-mi frământare,Sunt cer albastru-n volbură de nori,Furtună sunt și țărm în alinare,Sunt fulgerul din ochi mângâietori. Mă risipesc în nopți cu lună nouăPrin lumea ne-mplinitelor dorințiȘi mă preling, în scurgere de rouă,Din ochii triști ai stelelor fierbinți. Sunt inima închisă într-o stâncăDesprinsă dintr-un munte de-un destinCe-o vrea ferită și-ntr-o pace-adâncăÎn altă lume, … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Tărâmul Celor Două Lumi

Tărâmul tainic ce desparteO lume-a ei de-o lume-a mea,Nu este-al viselor deșarteOri al dorinței de-a avea.E-o-ntretăiere de hotareÎn care lumea ei și-a meaSunt ca un cer cuprins de-o mare,Cu mine-n el și-n mare, ea.E-o lume-a gândurilor noastreÎmbrățișate-n necuprins,Zburând în voie printre astreȘi depărtări de neatins.Tărâmul tainic ne uneșteÎn tot ce am putea speraCând visul nostru … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Prima Căutare

Pe un țărm, departe, dincolo de zori,La hotarul dintre zei și muritori,Dintr-un snop de raze ce zburdau pe mare,S-a desprins o formă cum pe lume-arare.Vălul ce-o-nveșmântă pare-un ultim valCare își serbează clipa de finalPe nisipul umed, într-o amăgireCare îi ascunde ultima rotire.Pare-o plăsmuire întru pământescTrupul ce se-nchide în contur zeiesc,Par iubiri tăcute-n limpeziri de vântOchii-i … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Ecouri de Mai

La distanță de-un ceas de vestitul popas,Pe-o potecă urcând și cu setea luptând,Repetam pas cu pas un cuvânt ce-a rămasUn refren reflectând o scânteie de gând.Și mergeam aplecat, dându-i gândului sfat,Explicându-i că eu nu mă tem nici de greu,Nici de tot ce-a-nsemnat o privire ce-a datDe atunci și mereu, cântul gândului meu.Deodat’ m-am oprit fără … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Corabia Viselor Mele

Prin nopțile mele plutești,purtată pe ape tăcutede visuri ce-mi spun că tu eștitrimisă din lumi nevăzute.Corabie-a viselor mele,cu vele ce-atârnă molatic,prin neguri ascunse de stele,ce cauți pe-un drum singuratic?Te-atrage o zare ascunsăde cețuri domnind peste ape,sau mergi, de o vrajă pătrunsă,spre zorii ce vin să se-adape?Te-aștept să-ți dezvălui misterulîn noaptea pe care-o alegi,sau.. pleacă și-atunci, … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Mâna Din Vis

Aș vrea să știu pe care parte suntîn visul cu o apă ce despartetărâmurile vii de cele moarteși drumuri în destinul ce-mi înfrunt.Nu pot s-aleg și simt că singur, eusunt de o parte, dar și de cealaltă,în clipa-n care mâna ce mă saltăe cea pe care-o-ntind când mi-e mai greu.Iar timpul pare-n vis un infinitîn … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Străluciri de Aur

Am început să caut aurŞi prospectez, şi prospectez..M-apropii şi mă-ndepărtezCa, de lucrarea lui, un faur.Îmi străluceşte o pepităŞi-n jurul ei lucrez, lucrez..S-o scot din lumea ei, cutez,Iar ea se lasă-ademenită.Îmi străluceşte-n mâini o clipăO drămuiesc, o drămuiesc..Şi, de departe s-o privesc,În urmă paşii-mi fac risipă.E aur şi din depărtare,Cum de aproape îmi eraCând strălucea, îmi … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Țărmul De Dor

Dintre vise cumințiTransformate-n dorințe,Se mai naște un dor, nedorit, arzător,Și plutește prin zidul icoanelor vechiAșezate perechiÎn intrânduri străvechiDintr-un cer străveziu c-o privire de fiuCe se-ntoarce, mirat, încordat și târziu,La o casă de lutPărăsită-n trecut,La o viață ce-a fost și din care-a plecatPe un drum cu un rostDe pe-un țărm neștiut.Iară dorul acelDin icoane-n rastel,Îl zărește … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Înger și Talaz

(pantum)Pianul nostru cântă cu-aceeași pasiuneO nouă melodie ce urcă înspre cerChemând în juru-i norii ce par să se aduneCa în cetăți oștenii când vine-un curier.O nouă melodie se-nalță înspre cerPe note de iubire, ușor, ca un descântCe poartă-n valuri albe și negre spre eter,Talazul care crește-n asaltul unui vânt.Pe note de iubire, ușor, ca un … Citește mai mult