eroare – Versuri.pro

Leo Butnaru - Desecretizare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La început a fost cuvântul care / la desecretizare de dosare / se află că ... →

Maximilian - Supereroul Tău (La La La)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dacă seara s-a lăsat, atunci masca e pe ochi.
Cu mantia pe spate urc pe cel mai înalt bloc.
Incredibilu’ supererou s-a întors din nou,
Dup-o altă zi plictisitoare la birou.
Și „No! „, nu s-a-ntâmplat nimic!
Decât să ies, preferam să stau să mă întind un pic.
Da’ totuși iată-mă prezent aici, la datorie!
Cu tot cu povara pe care mi-a dat-o mie Dumnezeu.
Sari fără grijă, că te urmez eu!
Da’ nu te mai prind, că mai nou fumez la greu,
Că-s deprimat și plictisit.. O să ne rupem capu’!
Obișnuiai să mă confunzi cu Superman, ce dracu’?
Greșeală pe care, apropo, tu încă o faci,
Nu crezi că sunt sătul să mă tot cațăr prin copaci?
Să te salvez când ești în pericol
Și-n loc de mulțumesc să-mi spui că-s îmbrăcat ridicol.
Băi, cine e eroul tău?
Cine-i lângă tine când ți-e greu?
Cin’ te scoate din căcat mereu?
Hai zi! Cine e eroul tău?
Cine-i lângă tine când ți-e greu?
Cin’ te scoate din căcat mereu? (Hai!).
Tocmai de-aia o să schimbăm foaia,
De unde atâta optimism?
Nu știi că după soare vine ploaia?
Și se-anunță potop,
Să nu-ncerci să schimbi umbrela
(ela! ela! ela! ey!).
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Supereroul tău.
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Supereroul tău.
Cine se mai schimbă pentru tine în cabine de telefon? (de telefon)
(Hai zi) cine se mai schimbă pentru tine în cabine de telefon? (de telefon)
(Hai zi) cine se mai schimbă pentru tine în cabine de telefon? (de telefon)
(Hai zi) cine se mai schimbă pentru tine în cabine de telefon? (de telefon)
(E Superman, bă!).
Tocmai de-aia o să schimbăm foaia,
De unde atâta optimism?
Nu știi că după soare vine ploaia?
Și se-anunță potop,
Să nu-ncerci să schimbi umbrela
(ela! ela! ela! ey!).
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Supereroul tău.
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Supereroul tău.
Și nu știu dacă mi-au făcut cu-adevărat semn,
Dar am venit că i-am văzut cu mâinile spre cer.
Au început să dea din cap când m-au văzut,
M-am întrebat ce pot să fac, cum să-i ajut?
Nu știu dacă mi-au făcut cu-adevărat semn,
Dar am venit că i-am văzut cu mâinile spre cer.
Au început să dea din cap când m-au văzut,
M-am întrebat ce pot să fac, cum să-i ajut?.
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Supereroul tău.
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă să fiu, yo!
Supereroul tău.
Lasă-mă să fiu
(La la) Lasă-mă!

Geo Bogza - Eroarea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Toți mă vânau.
Făcându-și pe seama mea tot felul de iluzii,
mă vânau.
Unii credeau că sunt morun.
Și se vedeau în fața castroanelor cu caviar.
Toți mă vânau.
Convinși că norocul le-a scos în cale o pradă
nemaipomenită, mă vânau.
Unii credeau că sunt cașalot,
Și le sticleau ochii socotindu-mi tonele de grăsime.
Toți mă vânau.
Urmărindu-și cu îndărătnicie lacoma lor fericire,
mă vânau.
Toți mă vânau.
Urmărindu-și cu îndărătnicie lacoma lor fericire,
mă vânau.
Iar eu nu eram decât bietul catarg
Al unei corăbii de mult sfărâmate.

Erich Fried - Don Quijote

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Bătrân și mânios și neputincios
voia să străpungă oi
cărora le dădea strigând
numele dușmanilor
Dar
miop cum era
a străpuns oameni behăind
care îi atârnau greu în suliță
O moară de vânt văzu toate acestea
și îi făcu semn cu dispreț
Atunci își spuse că distrugerea
nu poate fi ispășită decât prin distrugere
El promise solemn oilor
să le răzbune pe aripile morii
Dar moara de vânt era un uriaș
și îl lovi mortal

Eli din Timisoara feat Carcotashii - Imnul Cronicii Cârcotașilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În special pentru bebelușe.
Lasă sunetul să treacă prin tine,
Ciulește-ți urechile să simți că se aude bine.
Comercial cât e comercială undergraun’,
De pase când dăm drumul la monitoare,
În studioul 66.
Din păcate mulți inculți au funcții înalte
Și stau așezați numai pe scaune calde.
Probabil că tu o să mă crezi dement,
Dar eu vorbesc de inculții care dorm în parlament.
Nimeni nu va face, știu că voi puteți trece peste
Toate problemele care este.
Când apareți pe prima vă dați seama
Că nu sunteți așii…
Mereu în spatele vostru vă urmează pașii.
Vă credeați cei mai tari,
Dar v-ați găsit nașii împotriva prostiei,
Ei sunt cârcotașii!
Cea mai mică greșeală și ți-au bătut la ușă,
Sunt cu ochii pe tine, Huidu și Găinușă.
Oamenii inculți nu le poartă stimă,
Nu toți îi plac pe cârcotașii de pe Prima.
Nu aruncați prostie în noi ca în…?
Vă punem greșeala pe ritm și nu ca pe mut.
Indiferent de locul în care ai făcut-o lată,
Noi o punem râzând… să se mai audă o dată!
Doar cine nu vorbește nu greșește,
Corect. Doar cine nu greșește nu plătește.
Vorbiți prea mult, omule mai gândește,
Fă-ți gura să tacă precum un pește.
Corectați din capitală cam toată țara,
Și noi corectăm, dar corectăm din Timișoara.
Indiferent că ești prezentatoare sau model,
Poți să fii super star sau fost actor.
Indiferent că deții funcții mai în stat,
Noi îți amintim în cazul în care ai uitat.

Omar Khayyam - Credință și-Ndoială Eroare și-Adevăr

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Credință și-ndoială, eroare și-adevăr, / Ca boaba unei spume, ușoare sunt și goale. / Opacă ... →

Nichita Stănescu - Respirări V

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Etica, morala, adică starea de conștiință a păcatului, a erorii, provin din depărtarea cosmică, la om, dintre gură și hrană. Această depărtare cosmică la om dintre gură și hrană izolează omul de cosmos, îl însingurează și-l individualizează, îi creează bunul simț și acceptarea de către el a lui însuși, ca atare. (..).

Piatra nu este nici morală, nici imorală. Piatra nu poate să aibă păcate. Ea nu poate fi nici cinstită, nici necinstită. Gura pietrei este hrana pietrei. În cazul pietrei nu există nicio demarcație între gură și hrană. Ea mănâncă fiindu-și sieși de mâncare.

În cazul copacului, gura copacului (rădăcina) este lipită de hrana lui (pământul). Nici în cazul copacului nu putem vorbi despre un copac moral sau nu, despre un copac vinovat sau nevinovat.

În cazul ierbivorelor, gura este despărțită de hrana numai prin anotimp, iar în cazul carnivorelor, leul spre exemplu, distanța dintre gură și hrană este scurtată prin alergare, fugă, vânătoare. Impresia este de măreție, de forță, de cruzime, dar nu de imoralitate, de păcat.

Distanța între gură și hrana la om este cosmică. Omul are multiple guri concrete și abstracte. Ochii lui, urechile lui, nările lui, creierul lui chiar sunt guri înfometate de felurite feluri de hrană, concretă sau abstractă. Distanța enormă la om între gură și hrană constituie feblețea sa, delicatețea sa, individualizarea sa, sentimentul erorii sale.

Iată cu câtă violență este resimțită această distanță într-un mit (..)

Nina Cassian - Întâmplări Din Antimaterie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

A murit Vrăjitoarea din Oz.
Era subțire și frumoasă, coz.
Avea o coadă lungă, lungă,
și trei labe. (Era ciungă.)
Știa să facă miracole splendide
cu pistoale și alune arahide.
Se pare că-a murit în felul următor:
absentul ei picior
care-o trăgea spre-o lume inversă și opusă,
a fost mușcat de o capcană,
de o capcană pusă
în lumea pământeană.
Deci fu ucisă din eroare.
Era noapte. Un ventricul roz
mai pulsa când a venit poliția călare.
Așa a murit Vrăjitoarea din Oz.

Adrian Păunescu - Groapa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Dar, vai, toți cetățenii care sapă
Și obosesc și dorm și sapă iar,
Lărgesc inconștient acest coșmar,
Lărgesc inconștient această groapă.
Și, în curând, în ultima etapă,
Ea o să fie semnul tutelar
Al pierderii de miez și de hotar
Și-n ea întreaga țară o să-ncapă.
Opriți-vă, prea întristate gazde,
Voi credeți că săpați neobosit,
Ci doar un nou neant ați adâncit,
Eroarea-i fanatismul pândei voastre,
Dar hai să ne decidem, în sfârșit,
Ce diferență-i între gropi și brazde.

Benedict Corlaciu - Prezicere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Atât de-nfrigurata pleoapelor pojghiță
tremură în somnul albastru – cafeniu.
E târziu, fetiță,
e târziu –
și steaua mea și îngerul se joacă de-a pustiu.
Oare luna asta-i beată criță, de-i e mersul ca un orolog stricat?
De-atât coniac băut, s-o fi uscat și fundul sticlelor zvârlite pe podea.
E târziul ca un pas, pe care nimenea nu-l mai vâră-n născătoare sau în altceva.
Ceru-i ca butoiul fără fund, coniacul ăsta-i negru și rotund sau ca steaua-n formă de omletă.
Ochiul doamnei i. s-a schimbat – monetă, pirueta nopții sângeră-n călcâi.
Unde-i omul care va țâșni întâi ca un guturai erotic peste pat sau împins sub masă, ca și câinele bătut la coadă și pupat în bot?
x, y, z –
ecuație proastă ca o femeie; virgină, iapă aeriană sau ied; aceeași beție pe calea lactee.
Bobi de râie adunați ciorchine, poetul îi stoarce de zeamă – vin; noapte cu flori, o inima și – cine știe câte frunze, aghiazmă și cât pelin.
Zămislire perpendiculară, ca „luna aceea de la
Trebizonda” -erotica lună a lui
Geo
Dumitrescu, omul cu dinții și palmele de ceară, cel mai ofticos dintre prietenii mei.