Ereditate – Versuri.pro

Gheorghe Tomozei - Mărturisire Umilă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Fără a-mi proclama
Luxul eredității,
După doar un semestru
La Universitatea din Salamanca,
După doar un război mondial
Vin și zic: am lăsat urmă,
Am lăsat semn (Fonderia de tunuri,
Azilul pentru îngerii bătrâni,
Frizeria de litere „Urmus și fiii”,
Abatoarele de piersici,
Corăbiile venind de la Smyrna),
Toate
Cu numele meu
Glas ștampilat, toate
Cu pozele mele din care
Șiroiesc mustăți
Și cu ale copiilor
Trași din cinci căsătorii.
Tot eu am inventat
Aeroplanul, scările în amurg,
Sonetele, cafeaua,
Ploaia..

God - Intro - Din Tronul Ecleziastic Moldovenesc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Să știe că el au muritu, și pre mormântu său au arsu trei dzile și trei nopți
o lumină pre carele n’o aprinsese nimenea. Dar moartea nu i’o luatu simțirea,
și când neamu lui sufere, strămoșu plânge în mormântu său. Plânge căci nu s-a poate
mișca dându iar la o parte povara grea a marmurii albe.
Dar odată și odată el va învinge prin prin puterea strașnică a durerii sale nemărginite!..
Întai-u sabia-i va răsări-s-au din groapa mare di oțel, vestindu: „Războiu cel mare”
care va da direptate neamulu rumânesc. Țineți minte cuvintele lui Ștefan:
„că Moldova n-o fostu a strămoșilor mei, n-o fostu a mea și nu e a voastră
ci a urmașilor voștri în veacul vecilor..
Amin! „..
Apoi însuși-va ieși în vederea dușmanilor îngroziți
calare, înarmatu, săgetând ucigător cu ochii săi
strașnici limpeziti de ceața morții îndelungate.
Oastea lui va fi el. Și sângele se va sui pan la coamele cailor
și poporul lui „Sveti Ștefan Cel Mare” va avea atunci
pretitudinea pace și fericire.
Iara el se va culca iarăși în mormântu lui di la Putna,
dormind cu direpții, subt steagul Țării Modovei și a
Domnulu Dumnedzau!

Radu Gyr - Dacul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În limpezimi, unde-mi zbura săgeata,
azi, steaua ta și-aprinde nestemata.
Pe plaiul veghei mele de oier urci tu,
acum, cu turmele în cer.
Pe unde plugul meu trecea cu sporul,
cânta lumina și zâmbea ogorul.
Azi, plugul tău pe urma mea se-mplântă
și zările zâmbesc și brazda cântă.
Ți-aștept în lut truditele ciolane
să le-nfrățesc cu mine sub tăpșane.
Și-n strânse împletiri de oseminte
vom ține-n brațe veacurile sfinte.