Ana Blandiana – Veșmânt

Veșmânt.Uneori dimineațaMă trezesc înghețatăȘi, pe jumătate adormită încă,Trag, somnoroasă și zgribulită, pe mineTrupul meu tânăr,Cald, mătăsos,În care mă învelescClănțănind copilărește din dinți,Fericită că încă o zi,O zi întreagăVoi fiLa adăpost de veșnicie.

A E Baconsky – Ars Longa

Geniu administrat riguros ierarhii castele umbre chineze cuvintele laminate se alungesc și devin fluierături altele sunt expuse în lăzi de gunoaie, printre care se-arată bătrâni goi și hidoși, ori fixate în cuie mari pe panouri laolaltă cu cârpele cuvinte semănând cu pantofii uzați ai colajelor, poeți semănând cu pantofii uzați ai colajelor, editori, profesori, mentori, … Citește mai mult

Ady Endre – Să Mă Vedeți Cu Limpezime

Eu vreau să mă iubiți pe mine,Am poate merite puține:Eu vreau să mă iubiți pe mine.Astăzi sunt eu cel fără seamăn,Mâine poate meritele-mi scad,Astăzi sunt eu cel fără seamăn.Poimâine poate vine altul,Azi eu sunt cel neasemuit,Poimâine poate vine altul.Nu pot să aștept, nu pot să aștept,Nu pot să aștept căci sunt grăbit,Nu pot să aștept, … Citește mai mult

Ady Endre – Navele Rătăcite-n Pâclă

Nave roșii pe Ocean azur,Pribege, cu drapele de bucurie,Corăbii încotro goniți?Domni: plăceri interne, triste,Beții line.Nave roșii, he, unde mergeți?La voi pe punte, un mut șade,Dă semnale, aplaudă, e la cârmă.Pe oceanul vesel, un drag marinar:E vesela Moarte.Pe navă roșie, cârmaci vesel,Aho, pe mine nu mă luați?Îmi place să zbor în Neant,Orice frumos, orb, efemer,Îmi sunt … Citește mai mult

Alecu Donici – Florile

La niște case mari, în oale prea bogate,Stau falnic pe ferești,Pe lângă flori firești,Și cele prelucrateDe mâini omenești.Dar iată, nori s-adună,Cu fulgere lucind,Și tunetul răsunăDe ploaie prevestind.Iar floricelele acele iscusiteÎndreaptă către zeiSmerita rugăminte:Ca să oprească ei,Cu un cuvânt din ceri,A ploii neplăceri.Dar rugămintea lor au fost zădărnicităȘi ploaia cea pornităDe un răcoros vânt.Se varsă pre … Citește mai mult

Alexandru Vlahuţă – Vanitas

Copil ce ești! Te simți bolnav, se vede:Îți dai tu seama ce înseamnă lume,Când vrei s-o umpli numai cu-al tău nume?Tu ești un singur om, oricât ai crede.O rază-n întunericul uitării?..În fiecare strop vieți sunt multe,Și toate-o cer, dar cine să le-asculteÎn urletul talazurilor mării!

Alain Bosquet – Fragila Veșnicie

O pară, cred,ce putrezește văzând cu ochii.O oglindă care se sparge,parcă în scârbă.Un plafon ce se surpăca să nu îmi mai aparțină.O străduțăce-și schimbă satul:ca să mă ocolească?Un trup care zice:„Mi-ar trebui un alt stăpân”.Un suflet propunând:„Să rămânem amici, dar să divorțăm”.O carte care se rupe de paginile ei,cu toate că am rescris-o de zeci … Citește mai mult

Veronica Micle – Și Pulbere Țărână

Și pulbere, țărână de tine s-a alege,Căci asta e a lumii nestrămutată lege,Nimicul te aduce, nimicul te reia,Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea.Ce stai pierdut pe gânduri, tu, om cu minte mareȘi de un ceas mai bine moi până-n călimare,Sub fruntea încrețită și ochi cugetătorCu ce-ți muncești tu creierii, sărmane muritor?.Alcăturea vieții, a … Citește mai mult