Doftana – Versuri.pro

Iannis Ritsos - Poem Despre Doftana IV

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Tovarăși, ating fierul paturilor voastre
și în fierul înghețat vă aud pulsul bătând.
Vă ating hainele rănite și ascult
în fiecare fibră suspinul vostru adânc.
Fiindcă hainele tovarășilor au un glas
al lor, de taină,
o tristețe, o poveste, un surâs.
Această tichie atârnată-n cuiul celulei
e o boltă care-a adăpostit un cuget liber,
o boltă pentru templul nou al vieții; în scobitura ei
e urma creștetului ras al unui tovarăș,
e urma sudorii și sângele unui tovarăș.
Această tichie e bolta bisericii noastre;
pe această boltă e pictat, cu sudoare și sânge,
frumosul, profundul, dârzul, chinuitul,
atotputernicul comunism.
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii

Iannis Ritsos - Poem Despre Doftana VII

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Fotografii cu chipuri chinuite.
Chipuri, chipuri ca niște vapoare cu două lumini
plutind în beznă.
Chipuri tăcute ca amintirea.
Chipuri solemne ca așteptarea. Chipuri nerase
cu, îndărătul asprei lor bărbi, un zâmbet,
o pasăre mută după-un copac dezgolit.
Chipul adânc al lui Andrei Bernat,
Chipul lui Janos Herbak – de după tristețea lui
străluminează-n cuget ca zorile-ndărătul ruinelor.
Chipul lui Ion Fonaghi cu cei 29 de ani ai lui
ca 29 de chiparoși în câmpia primăverii.
Gura lui – un triunghi exact și hotărât. Pe ochelari,
reflexele a două ferestre deschise spre viitor.
Chipuri tăcute, o, chipurile mele, tovarășe,
chipuri frățești ale eroilor și martirilor,
pline de idee, de nădejde și de certitudini,
chipuri fericite și grele
ca roadele coapte-ale pomului tău, libertate!.
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii

Iannis Ritsos - Poem Despre Doftana XII

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Dând în lături poarta greoaie-a Doftanei, a pornit
barajul „Lenin” de la Bicaz, aruncând munții în aer.
Pe aici au ieșit, cu spinarea lor lată, uzinele socialiste,
lărgind, prin răsufletul lor, România.
Pe aici au ieșit minele cu fețele mânjite,
arătându-și dinții albi într-un zâmbet.
Pe aici au pornit cântând
colectivele Dobrogei, cu mânecile sumese.
Pe aici a ieșit porumbul în armate de aur,
mișcându-și ca-ntr-o apoteoză coifurile pașnice.
Iar acum, sus, pe Doftana, palpită steagul roșu,
cu o vână-n care palpită sângele comuniștilor morți,
sângele noii vieți urcând panta spre inima lumii,
aprinzând doi bujori de sănătate pe obrajii fraternității.
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii

Iannis Ritsos - Poem Despre Doftana IX

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe ziduri rămâne urma pietrificată a strigătelor vechi,
în aer rămâne suspendat sunetul vechilor lanțuri.
Pași grei, pași în fundul fântânii tăcerii,
și iarăși fierul înghețat,
și iarăși pâinea de mălai,
și iarăși farfuria de lut ca o gură flămândă,
și iarăși frica rămasă în măselele nopții,
și iarăși nădejdea rămasă-ntre răni,
și iarăși cele două chei încrucișate
ca două oase-ncrucișate,
și mereu același jurământ făcut lumii,
jurământul comunistului față-n față cu moartea.
Iar când tăcerea, frântă de oboseală, cădea la pământ,
ochii unui tovarăș, mari, deschiși, mai presus decât
propriul lui chin
erau două clopote sunând ora douăsprezece.
În clipa aceea începeau zorile-n lume.
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii

Iannis Ritsos - Poem Despre Doftana X

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Prin deschizăturile pătrate-ale celulelor,
ochi mari au privit moartea-n față,
au privit noaptea în față,
au privit soarele-n față.
Aici, în chinuri, și-a făcut ucenicia
cutezanța omenească.
Aici, în igrasie și beznă, au scăpat
stelele marxismului.
Aici, pe foiță de țigară
s-au scris articolele dialecticii.
Aici s-a înființat prima Universitate românească
a revoluției.
Aici morții înșiși, cu ochii deschiși, au coborât scara
de lemn în spirală
și-au pornit în noapte să semene grâu și margarete,
margarete și grâu….
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii