https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/doru-stanculescu-hai-hai https://versuri.pro/doru-stanculescu-hai-hai#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=87044 →]]> N-o știi nimeni că m-am dus
Numa’ or vedea că nu-s.
Sus e cerul, largă-i lumea
Bine c-a-nfrunzit pădurea.
Hai, hai, haidi, hai, dihai, dihai
Pe sub flori mă legănai
Haidi, hai, dihai.
Sus e cerul, largă-i lumea
N-o știi nimeni că m-am dus.
Bine c-a-nfrunzit pădurea
Numai or vedea că nu-s.
Hai, hai, haidi, hai, dihai, dihai
Pe sub flori mă legănai
Haidi, hai, dihai.

]]> https://versuri.pro/doru-stanculescu-hai-hai/feed 0 https://versuri.pro/eugen-jebeleanu-dialectica https://versuri.pro/eugen-jebeleanu-dialectica#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88829 →]]> Am învățat de la apă
cum să nu curg
Am învățat de la plug
cum să nu ar
Și de la viață
cum să dispar

]]> https://versuri.pro/eugen-jebeleanu-dialectica/feed 0 https://versuri.pro/camelia-lucius-picatura https://versuri.pro/camelia-lucius-picatura#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89205 →]]> Acea picătură consumată
E o fată
O fată care n-are nimic de ascuns
Cu un creier uns
Dar uns cu istețime
Nimeni nu a reuşit niciodată
Să o înţeleagă sau iubească
Ca şi în viaţa reală
Picătura este temporară
Şi pentru că
A fost consumată
Acea fată
Nu a mai apărut
Doamne ce tristeţe a apărut
Peste cei ce o cunoşteau
NU CONSUMA
PE CINEVA!
ÎNTR-O ZI V-A DISPĂREA
ŞI NU V-A MAI APĂREA!

]]> https://versuri.pro/camelia-lucius-picatura/feed 0 https://versuri.pro/marin-sorescu-pentru-pasarile-disparute https://versuri.pro/marin-sorescu-pentru-pasarile-disparute#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=65780 →]]> Câte păsări o fi stricat
Cerul
Până să-ți nimerească mersul
Atât de lin?
Unele erau ciudate,
Aveau penele cine știe cum,
Înfipte de-andoaselea,
Ori poate nici n-aveau pene,
Ci frunze.
Ele încercau să zboare
Până la copacul
Unde se bănuia că va apare omul,
Dar timpului nu-i plăcea
Acest zbor stângaci
Și le ștergea timpul
Cu dosul palmei.
Hai pe câmp
Să vedem ciocârlia
Arzând,
Ca o lumânare
Pentru păsările dispărute.

]]> https://versuri.pro/marin-sorescu-pentru-pasarile-disparute/feed 0 https://versuri.pro/carl-sandburg-amurgul-bizonilor https://versuri.pro/carl-sandburg-amurgul-bizonilor#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=78850 →]]> Nu mai există bizoni
Și nu mai există nici cei care văzură bizonii
Cei ce văzură turmele lor fără de număr
cum treceau pustiind în pulbere
iarba preeriei și-apoi, aplecând
capete negre, băteau din copite
învăluiți de somptuoasa
vâlvătaie-a amurgului
Nu mai există cei ce văzură bizonii.
Și nu mai există bizoni.

]]> https://versuri.pro/carl-sandburg-amurgul-bizonilor/feed 0 https://versuri.pro/jorge-luis-borges-un-lup https://versuri.pro/jorge-luis-borges-un-lup#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=80759 →]]> Ascuns și sur în ultima penumbră,
își lasă urmele pe malu-acestui
râu fără nume-n care-și potolește
cumplita sete. În această noapte
în unda lui nu se-oglindește steaua.
O umbră singuratică e lupul
ce, zgribulit, își caută perechea.
E cel din urmă lup din Englitera.
Odin și Thor știu asta. În palatul
săpat în stâncă hotărât-a riga
toți lupii să-i stârpească. S-a călit
tăiosu-oțel ce-ți pregătește moartea.
Oh, lup saxon, în van te-mperechezi.
Scăpare nu-i. rămas-ai cel din urmă.
Vor trece ani o mie, și-un bătrân
te va visa-n America. Zadarnic
e pentru tine viitorul vis.
Te-nchid în cușcă azi bărbații care
cândva-ncercau să-ți ia-n pădure urma.
Ascuns și sur în ultima penumbră.

]]> https://versuri.pro/jorge-luis-borges-un-lup/feed 0 https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-tacerea-valurilor https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-tacerea-valurilor#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83637 →]]> Ai vrea să pleci, dar valuri
ce-aleargă dinspre larg,
își caută iertarea
când, înspre mal, se sparg.
Nu toate-s vinovate,
dar, poate, este unul
venit de mai departe,
și-a însoțit taifunul.
El ar putea să știe,
și crezi că-ți va vorbi,
dorind a ta iertare
‘nainte de-a muri.
Îl vei ierta, de-ți spune:
e în genuni sau viu
cel dispărut cu barca
în iadul plumburiu?.
Privești, nerăbdătoare
spre valuri ce se sparg
venind, mult prea tăcute,
spre tine, dinspre larg.

]]> https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-tacerea-valurilor/feed 0 https://versuri.pro/suie-paparude-pentru-inimi https://versuri.pro/suie-paparude-pentru-inimi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=62990 →]]> Pentru că sunetul ajunge
Din difuzoare până-n sânge
Pentru că inima ta moare
Atunci când sunetul dispare
(x3)
La la la la la..
No no no na na na..
Pentru că sunetul ajunge
Din difuzoare până-n sânge
Pentru că inima ta moare
Atunci când sunetul dispare
(x2)
No no no na na na..
Pentru că inima ta moare
Atunci când sunetul dispare..
(x3)

]]> https://versuri.pro/suie-paparude-pentru-inimi/feed 0 https://versuri.pro/hau-denis-alexandru-dnx-ecranul-de-fum https://versuri.pro/hau-denis-alexandru-dnx-ecranul-de-fum#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=40696 →]]> Și când o să dispar,
O să dispar de tot,
O s-o iau pe ea cu mine
Și n-o să mă mai întorc.
Am să-mi las prezentu-n urmă
Odată cu trecutu’,
Am să șterg orice adresă, orice număr
Sau orice indiciu, dublu.
N-o să mai fac niciun lucru bun
Pentru care nu sunt apreciat,
N-o să mai investesc efort, timp sau bani
Când n-am nimic de câștigat.
Nu e trist nimic din ce am scris,
E chiar realitatea,
N-o să mai am așteptări de la nimeni,
Eu le zic pa pa și gata.
Și am să public volume,
Le selectez pe-alea bune,
Și am să duc o viață superbă
Da’ departe de lume.
N-am de gând să aștept,
O să trăiesc ce visez,
În colțu’ meu de-asfințit
Simt că încă pot să trăiesc.
Și o să scap de păcate,
Fugind departe de toate,
Ca să nu mai am vise lucide
Noapte de noapte.
Și atunci când voi muri
Să nu mi se știe nici locu’,
Da’ să se vorbească despre viața mea
Ca și cum ar fi totu’.

]]> https://versuri.pro/hau-denis-alexandru-dnx-ecranul-de-fum/feed 0 https://versuri.pro/rolando-cardenas-selknam https://versuri.pro/rolando-cardenas-selknam#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=41763 →]]> Era în ținutul îndepărtat și la începutul incendiilor
de câmpii biciuite de furtuni nemiloase,
traversate uneori de stoluri de hoitari sau berze,
cu un soare slab deasupra, parcă din alt timp.
Poate că n-a fost așa întotdeauna,
cu acele numeroase lagune
care se formau iarna și dispăreau vara
între lanțurile muntoase, murind brusc în Canalul Beagle
și-n pădurile îndesite de afini, maitenes și arbori de scorțișoară.
În această desime antarctică,
cu aer tare și vegetal,
încărcat cu aromă risipind putreziciunea copacilor-gigant,
de unde-ncepe Strâmtoarea pân’ la Navarino,
au apărut ei, în mijlocul ploii,
cum îndepărtatele continente de gheață,
– aidoma dezrădăcinaților din timpul albei lumini a nopții –
au încolțit la originea marii familii.
Nomazi ai propriei depărtări,
au traversat tăcerile cu vechea înțelepciune a zeilor lor
– cunoscători ai magiei ierbii festuca
ce crește la sud de Rio Grande
și care-nainte de-a-și lepăda frunzele verzi
se transformă într-o admirabilă purpură de toamnă -,
veșnici proprietari ai primordialei singurătăți
în fragilele lor corturi, conice precum clopotnițele.
Le-ar fi ajuns doar stejarul pentru arcuri
și marea pentru hrană
– înainte de simpla recompensă a morții
pusă pe capul lor și plătită cu-atâtea lire sterline –
și-ar fi putut, încă, sărbători sosirea anotimpului bun,
împodobindu-și fețele în culorile pământului roșu
sau cu oase carbonizate de guanaco.
Veniți din ape sau,
mai degrabă, dintre ghețuri,
atunci când polii începură a se inversa,
azi sunt izgoniți – îmbrățișați – într-un buștean, prin arhipelaguri,
spre aceeași singurătate a visării lor
asemănătoare cu cel mai profund vis
al acestui pământ străvechi și ciudat,
contopindu-se cu ceața mării,
cerului și pietrelor,
pentru a se-nrădăcina veșnic în stele, dealuri și fiorduri,
și-a împietri în apă.

]]> https://versuri.pro/rolando-cardenas-selknam/feed 0