dimineata trista – Versuri.pro

Cumicu - Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

E dimineață, mă ridic din pat, mă spăl pe față
N-am oglindă-n casă că nu-mi place să mă văd la față
Îmi pun cafea în cană,
Îmi aprind o țigară..
Și simt un damf în cearșaf de la c***a de aseară
E un jeg infect în jur, e ca o troacă de porci
Îmi trebuie o p***ă și-un mop, fă ai grijă să-l storci
Mă-ntorc debusolat spre geam mi-e lene să-l deschid
Sunt morbid de același eu infect vreau să-l ucid
N-am găsit încă pe nimeni să-mi înțeleagă nebunia
De asta în cameră sunt doar eu și igrasia
Nu știu ce dată e, știu doar că trec anii
Și încă visez la un cocktail pe plajă în Miami
Sentimentele.. (Noo), nu o să te las să te apropii
Fiindcă am crezut cândva în ochii unei scorpii
Singurătatea te transformă într-un egoist
De asta încă lupt cu mine însumi, sper să rezist
Zilele trec din calendar, trec
Mereu încerc să las tot să plec
Singur în pat nimic nu-mi taie greața
Și doar tavanu’ mai îmi spune „Bună dimineața”
Zilele trec din calendar, trec
Mereu încerc să las tot să plec
Singur în pat nimic nu-mi taie greața
Și doar tavanu’ mai îmi spune „Bună dimineața”
Zilele trec din calendar, trec
Mereu încerc să las tot să plec
Singur în pat nimic nu-mi taie greața
Și doar tavanu’ mai îmi spune „Bună dimineața”

Mircea Ivănescu - Dimineața În Orașul Vechi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O dimineață moartă, sunetele înăbușite
În covorul gros, printre mese pustii – și lumina scăzută,
În afară cenușie – dar n-a început încă ploaia –
(Să cobori din camera de hotel, undeva, lângă gară,
Și să te plimbi, într-o dimineață ca asta, pe străzi
Pe unde n-ai mai umblat niciodată – și lumina cenușie,
De ploaie care n-a început încă – și să se facă totul astfel
O amintire -)
O dimineață moartă, de fapt,
Și amintirea e alta – a unei nopți, așezat
La masa din colț, lângă scară – (și atunci
Luminile foarte scăzute – însă flacăra orbitoare
Dinlăuntru – ca și cum atunci de-abia ai fi înțeles.
Și apoi, drumul pe niște străzi neguroase, foarte încet
luminate – pe unde, mult mai târziu, ai văzut-o trecând
La brațul cuiva, și întorcându-și capul pe umărul lui –
Dar asta a fost mai târziu -)
Atunci numai drumul,
Și în curtea îngustă, cu un singur pom, ca o stampă,
Plânsul zvâcnind – și spaima că nu este nimic
Adevărat.
Și-ți aduci aminte acum, în aceeași încăpere pustie,
De asta – aici e jumătatea de înțeles
A clipei cu flacăra de atunci.
Și înțelesul astfel întregit
E doar al luminii moarte de acum – cu oameni tăcuți,
Pe o stradă unde ploaia nu a început, nu a început, nu a început.

George Bacovia - Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O cafea neagră și-o ploaie de gheață,
Când spirtul mai arde culori în odaie –
O privire pe-o carte, pe straie,
Și pasul mă-ndrumă în dimineață.
Cum frigul, tremurând ca o veste,
Tot plânge de-al meu și de-al tău…
Tot mai mult am rămas cu ce este,
Și plouă cu-o părere de rău.
Am uitat dacă merg… încă tot mă iubesc…
Am ajuns la timp, ocup și un loc.
Dar gândul apasă cu greul său bloc…
E numai vedere… nu mai pot să vorbesc…

Sorinel Pustiu - Ce Dimineață Tristă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ce dimineață tristă,
Fără tine la pieptul meu,
Cât mi-e de greu,
Să plâng mereu de dorul tău.. (bis)

R: Să mai plâng, nu am lacrimi,
Și nu aș vrea să mai plâng,
Dar din suflet vreau în brațe să te strâng,
Cât aș încerca nu pot,
Din gând ca să te scot.. (bis)

Mă întreb cum poți să uiți,
Tot ce-a fost între noi, noi doi,
Și anii pierduți, oare nu îți pare rău,
Că tot s-a dus și nici măcar,
De toate vorbele ce mi le-ai spus.. (bis)

Ușa mea e deschisă,
Pentru tine tot mereu,
Așteptându-te să vii,
Mă lupt cu nopțile târzii.. (bis)

Leonid Dimov - O Dimineață Noroasă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Încâlcit mai începea dimineața!
Se părea
că o parte dintre locuitorii orașului murea.
Stradă plină de intersecții de rouă
gemea de lume nouă:
bărbați, femei, copii
purtând găleți și tichii,
păreau turiști ori coloni
dintr-un neam mânat de nevăzuți centurioni.
Era o mulțime veselă și guralivă,
cu mâini descărnate și straturi uscate de salivă
la răscrucile buzelor.
Cu unghia coclită.
Trăda o boală molipsitoare și cumplită.
Într-adevăr, erau muribunzi acei inși
atât de voioși, de preocupați, de învinși.
Iar în capul străzii, așezați la o masă
mică, de brad, acoperită cu hârtie lucioasă,
ședeau doi mari medici bărboși,
în halate scrobite, în galoși,

Luis Vaz De Camoes - Acea Tristă și Leda Dimineață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Vreau trista dimineață fericită,
Plină de milă și de-amărăciune,
Atâta timp cât mai e dor în lume
Să fie permanent sărbătorită.
Doar ea, când calmă și împodobită
A răsărit, dând lumii-un clar anume,
Văzu cum pierea-n zori o uniune,
Ce nu s-a vrut vreodată despărțită.
Doar ea văzu pe-oricare dintre fețe,
Cum lacrimile toate, înșirate,
Se transformau în fluvii de tristețe.
Tot ea văzu cum vorbe-ndurerate
Puteau să facă focul să înghețe,
Dând un răgaz iubirii condamnate.

Vladimir Maiakovski - Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ploaia-ncruntată privește cruciș.
Iar după
grilaj-
sumar anturaj-
ale firelor de fier
perine.
Și pe
ele
se sprijină lejer
picioarele
răsăritelor stele.
Dar pieirea
felinarelor,
țărilor
în coroane de gaz lampant
pentru ochi
făcu mai dureros
buchetul prostituatelor cu mers clătinat
ce înde ele nu-și ascund
gând dușmănos.
Și e sinistru-n
glumița lui
înțepătorul râset beteag-
din galbene roze
otrăvitoare
se răspândi-crescu-n
zig-zag.
Să urmărească
larmă
și dramă
plăcut i-i ochiului:
sclav crucilor
indiferent-tihnit-suferind,
coșciugele
sordidelor lupanare
zorii le-aruncă-n glastră
cu flăcări mistuitoare.

Byron - De Dimineață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Te cuibărești pe colț de umăr și încerci să respiri
Și mărgăritare începi încet pe cămașa-mi să-nșiri
Ca un copil pierdut pe străzile strâmbe de somn
Ce și-a uitat adresa și numărul de telefon.

Ref: Pe sub paturi ne-ascundem de o altă vitregă dimineață
Printre perne-mbibate cu aceleași vise târzii
Raze se scurg pe pervaz și pe gene se-agață
Pictându-ne pleoapele în culori străvezii.

N-ai încotro, trei corăbii ne cad, te pitești
Malul căutând printre valuri roase de pești
Busola ți-arată orice nord vrei tu la-ntâmplare
Te agăți de mine ca de-un colac de salvare.