Daniel Vişan-Dimitriu – Demiurg

Te modelez ușor, cu-atingeri fine,și-s mulțumit de lutul meu perfectdin care tu apari cu un aspectaidoma statuilor eline.Îți mângâi formele, trecând în eledin moliciunea palmelor căuș,sfielnic, tu – vioară, eu – arcuș,un lut călcat, în stranii nopți, de iele.Îți aranjez apoi, prin gesturi tandre,cu buzele alunecând meandreîn sărutări de lut și catifea,noi rotunjimi, de nimfe … Citește mai mult

François Villon – Michelangelo

Aluat în mâini argila necuratăȘi ca pe-o jertfă a zvârlit-o-n foc,Din brazda flăcărilor albe, iatăA răsărit o frumusețe-n loc.Întreabă aprig pietrele cu daltaCa pe-un oracol somnoros de greu,Le răscolește una după alta,Răspunsul, pururi urmă unui zeu.Ca-n niște porți izbește cu ciocanulȘi ploi de așchii împrejuru-i curg,Prin colbul orb ce-i bântuie aleanulZvâcnește-n el străbunul demiurg.Oriunde bate, … Citește mai mult