Decebal

Daniel Iancu – Sunt Mândru Că-s Român

de

Refren:mhmm..Când am venit pe lume prima oară,Eram o țară de surori și frați.Acum două milenii bunăoarăNu aveam mamă, dar aveam doi tați.Și unul era Decebal, cel harnic,Iar celălalt era Traian, cel drept.M-au educat de mic să fiu paharnic,Dar ca să promovez mi-au zis s-aștept (bis). Refren:..Eram un tânăr pașnic cum se zice,Dar într-o zi pe … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – La Orșova

de

Dunăre bătrână, spune, ce ascundeTrupul tău în unde,De te zbați în maluri, urli de mâniePână ce Carpații piscurile-și pleacă,Apa ta să treacă,Gâlgâind în mersul ei de vijelie?Din adânca umbră de pe malul verdeGândul meu se pierdePeste nesfârșirea căreia-i plutești,Peste timp de astăzi și de altădată,Când bătea curatăInima în pieptul lumii românești.Că de-au fost păcate, lipsă … Citește mai mult

Maria Luiza Mih – Țara Mea-i Un Colț de Rai

de

De la Dunăre-n avalStă de strajă Decebal,Sus pe creasta munteluiPintea și haiducii luiȚin în mână un pumnal. Refren:Țara mea-i un colț de rai,Un buchet de flori de mai,Și Ardealul și Banatul,Dobrogea și tot Regatul,Basarabia iubităCu românii înfrățită,Un buchet de flori de mai. Stă de pază-n codrii deșiȘtefan cu ai lui răzeși,Iancu craiul moțilorEști stăpânul munților,Pentru … Citește mai mult

Costel Zăgan – Dor Necuprins

de

Mi-e dor de pământul cu miros reavăn,de soare de doinele mânate spre stânăîn seară de baladele campate-n legendăde Miorița ce-n zori stelele mânămi-e dor de cerul lui Ștefan cel Sfântca o lumină ce timpul mereu mângâiede holdele perene de lună și pământce din veacuri prin suflete române adiede Decebal mi-e dor pe Burebista adesea-l invoccer … Citește mai mult

Colinde – Sfântul Andrei

de

Colo pe grindei,Crâng de alunei,Val de artărei,Sfânta mânăstire,Loc de tăinuire,Și tămăduire,Se pitește-n tei,Casa lui Andrei,De la schit la cruce,Scara care duce,Din cruce la schit,Scări de coborât.De la schit în sus,Crucea lui Iisus,De la cruce-n tei,Casa lui Andrei,Cine că-mi venea,Și descăleca?Venea Decebal,Călare pe-un cal,Sfinții că-i găsea,Cu ei că vorbea,Dar nu se-nchina,Nici cruce-și făcea.La schitul din tei,Crucea … Citește mai mult

Corul Armatei – Pui de Lei

de

Eroi au fost, eroi sunt încăȘi-or fi în neamul românesc!Căci rupți sunt ca din tare stâncăRomânii orișiunde cresc.E vița noastră făurităDe doi bărbați cu brațe tariȘi cu voința oțelită,Cu minți deștepte, inimi mari.Și unu-i Decebal cel harnicIar celălalt Traian cel dreptEi, pentru vatra lor amarnicAu dat cu-atâția dușmani piept.Și din așa părinți de seamăÎn veci … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Poveste Veche

de

Am încălecat pe calȘi-am ajuns la o povesteCum o alta nu mai esteDela Decebal. Se făcea că-n lumea dacăÎntre marile hotareViețuia unu’-ntr-o stareAfrodiziacă. Foarte gras era Vomyllus,Vesel, și era în stareSă-l facă să râdă tareChiar și pe Coryllus. Cu privirea-i acvilină,De pe tronul său de rege,Încerca, se înțelege,Ca să se abțină. Dar putea? – cu … Citește mai mult

George Coșbuc – Podul Lui Traian

de

Colo-s surele ruineCătre Dunăre privescCum tot vine apa, vine –Martori vremilor trecute,Cât sunt astăzi de tăcute,Numai inimii-i vorbesc. Eu mă uit pe apa surăÎncreţită-abia de vânt;Apa lângă mal murmură.Trec şi vremile-nainte,Trec şi-aducerile-aminteCum trec toate pe pământ. Au pierit acele glorii,Şi-alte-asemeni nu se nasc –Ah, dar iată luptătoriiScutul lor cum îl aruncă,Sapă, cum le-a dat poruncăMeşterul … Citește mai mult

George Coșbuc – Decebal Către Popor

de

Viața asta-i bun pierdutCând n-o trăiești cum ai fi vrut!Și-acum ar vrea un neam călăuS-arunce jug în gâtul tău:E rău destul că ne-am născut,Mai vrem și-al doilea rău?.Din zei de-am fi scoborâtori,C-o moarte tot suntem datori!Totuna e dac-ai muritFlăcău ori moș îngârbovit;Dar nu-i totuna leu să moriOri câine-nlănțuit.Cei ce se luptă murmurând,De s-ar lupta și-n … Citește mai mult