Decădere – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Carnal

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Viziunea este veche
Dar o prefigurăm..
Din acte o aflăm;
Nu-i nouă, doar pereche.
„Bing-Bang” de goliciune
Trup trebuie expus
Invocând pe Iisus
De har, creațiune.
Scop etalări-i sexul,
Sânii mai mari, răsfrânți..
De fese te încânți;
Plăcerea-i.. universul.
Culorile-s la modă,
– Nu din pictură, artă –
Pe pielea cea deșartă
Din tatoo, facem odă.
Ce-i mușchiul cu putere
Îl doar prefigurăm..
Cu droguri îl umflăm
În unic scop de.. vrere.
Voluptul este miza,
Nu trebuie preludiu.
Școala nu mai e studiu
Și empirism expertiza.
Timpul nu-l mai avem,
Ne dăruim pe bani.
Dorințe ne sunt fani,
Puterea-i.. cât putem.
Talentul nu-i un har,
Nici carte nu se știe..
‘n jargon.. „bună” să fie
Și va ajunge „star”!.
Rușinea nu există,
Nurii-s color pe sticlă,
Amanții-s o ispită,
Nudul.. se dă-n revistă.
Trăim în libido,
Ne hărțuim neveste,
Idila e-o „poveste”..
Cu amantul în erou.
Ne-mperechem pe stradă,
Mașina e hotel,
Hotelul e bordel,
Nunta-i o mascaradă.
Străvechiul nu-i real,
Credința e eresul..
Unde ne e progresul?
Ne-ntoarcem la tribal?!.
Carnea-i un ideal,
De-i vie sau e moartă!
Dorinț-o facem soartă..
E-o lume de.. carnal!!!

Dimitrie Stelaru - Spitalul Mâine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La revedere, domnule osteneală,
te sinucizi neapărat după miezul nopții?
Câțiva lupi ies din antecamera echilibrului,
câteva baruri au guri cârpite
și instrumente de lemn zbat mucegaiul orașului
înspăimântătoarele tobe regale trec străzile
ca strigoii bat în ușa arborilor gelatinoși.
Am împărțit orizontul, frigul
vorbelor – acum te sinucizi?
Dacă e miezul nopții te adăpostești în miezul morții?
Semiluna, umede cearcăne
și brațele spitalului Mâine.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Agonie Sau Extaz

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se vorbește tot mai des;
culmea,
de la animale la om..
Mai mult se plânge,
fără lacrimi..
Căci râs provoacă
tot ce-i simțământ ales
de la un timp; cu lumea
nouă ce nu mai sădește pom,
că doar i-ajunge!..
Sunt păduri încă, ceva pătrimi
dintr-un uscat deșert și doar apă potroacă,
că-n rest tot e mânjit
de zoaie;
tot pământul,
biet rănit, uitat neoblojit
și care nu mai vrea să-și ude ploaie!
Și-a refăcut veșmântul
să se-acopere-n hârtii;
bilete de valoare
creatoare de gâlcevi..
E așezământul
unei seminții
ce nu crede că doare
atâta os de foști elevi
ce și-au transmis jalonul
cursei timpului de zeci de mii de ani,
umflând balonul eliptic
de o scoarță cenușie,
diformă, de la creasta, canionul,
ce poate se vor reîntregi-n contemporani,
oral sau virtual, ori scriptic..
și poate, oare
sufletul să reînvie;
cum pe-un boboc, țărâna.. îl face floare?!?

Dimitrie Stelaru - Cetate Păgână

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Înconjurați de prăbușirea șovăitoarelor închegări
Sufletele alergau pe lespezi – arătări –
Nici regele, nici stelele nu mai știau
Dacă în rugile morților străluceau.
Numai idolii, peste neliniști, învinși,
Bănuiau zilele celor stinși
Și peșterile lor, bizare palate
Descopereau gânduri nemăsurate.
O! dacă ați auzi-o – dacă ați simți
Cântecul celui ce trăi, dar nu trăi!
„Hei am iubit și eu odată pe Dumnezeu,
Cum iubește viermele rana.”

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Nesfârșit Breaking News

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se poartă câștigul pe goale palavre
din țâfne-n costume, cămăși cu cravate
-chiar de-s agramate, caziere-au pătate-
căci asta se poartă.. La modă-s doar javre!.
Femei feministe-s mai mult pițipoance,
ce s-au săturat și de-atât școală a vieții
-ea, singurul studiu- dând ghes tinereții
în fuste mulând nesfârșit.. picioroange.
Erup toți idei din ce minte au, pesemne,
doar lor să le fie atins avantaj
și taie -între ei în gâlceavă, tapaj-
multă frunză la câini.. într-o limbă de lemne.
E spuma curviei, golanii din școli,
ce azi ne îndrumă-n abisul de piscuri
-și legile-și fac să ne asigure riscuri
doar nouă-.. L-adăpost, sub desene pe coli.
Se arată prostia, cretina-i sămânța
ce naște „culturi” să hrănească inepți,
căci timpul cel nou nu suportă deștepți
în țara de-un comic sinistru.. O Săpânța!.
Nici droguri nu sunt, deci nu e vindecare,
că tot e-o ruletă învârtită pe șest
de tâmpi, tot aleși de tâmpiți fără test..
Tâmpa, pare-se este un pisc, de ca-n.. doare!!!.
Trăim în „frumos”.. Nerozia-i în floare!!!
Cu toții un alai către înalte speranțe
conduși de „elite”, cu minți în vacanțe
eterni „Breaking.. news” rătăciți pe-o cărare….
Pamfletul acid despre o țară ce moare………

DOC - Freestyle Ianuarie II

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cine sunt? Sunt spiritul valorilor transmise prin generații
Devenite mituri, azi compromise de toți degenerații
Azi când iubirea sinceră se reduce la felații
Azi banul schimbă firea, seceră mintea în congregații
Congregații uită istoria, popoare luptătoare uită gloria
Popoare bipolare, bărbați poartă magnolia
Mame de puști teribiliști, deveniți daviști ascund folia
Ignoră de-aia văd părinți triști când copii mor iar
Azi când potul face rondul pe la toți ce au ca motto contul, face totul
Nu fii tontul ce vrea să bage botul
Faci sportul suprem, trebuie să prinzi lotul
Nu vrem să pierdem sunspotul pe teren
Nu văd suport în guvern
Nu văd valori propagate în școli
Doar profesori ce se vând pe 2 poli
Rezumi tot ce ai reținut pe 2 coli
Ajutor! strigăm în cor până corzile ne dor
Păcat că suntem prea puțini într-un popor..
Tată!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - S. O. S. Ţara Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Vreau să vorbesc de ţara mea,
O mână de pământ sfinţit
Ce mi-am lăsat, fugar cinstit,
Că n-am vrut să-mi bat joc de ea.
E ţara unde cinstea moare,
Căci nu mai sunt părinţi s-o aibă,
Plecaţi de timp, sleiţi de treabă..
Ei ce-o credeau nemuritoare.
E ţara unde cartea moare
Pe rafturi de biblioteci,
Între coperţi de piele, reci..
Citite de bibliotecare.
E ţara unde breasla moare,
Cu diplome fără de şcoală
Şi dascăli ce predau morală,
Titluri.. pe bani, la orişicare.
E ţara unde cultul moare,
Cu preoţi ce cultivă luatul,
Uitând pe veci binevolatul..
Avizi de plăţi de-nmormântare.
E ţara unde „prostul” moare;
Cel ce-i nevinovat, victimă,
E pedepsit, lipsit de vină,
Iar crima-i o bună purtare.
E ţara unde viaţa moare
În spitale, transformate-n morgă,
Cu medici specialişti-n vorbă
Şi şpaga lor ameţitoare.
E ţara unde român moare,
Că n-are bani nici să mai nască..
Ţiganii se-nmulţesc în gaşcă
Şi fură ca să-şi facă stare.
E ţara unde unde visu-mi moare
Şi m-am născut pe timp de vis,
Educat, fără compromis..
Şi moartea ei profund mă doare.
E ţara unde totul moare,
Cu puşcării drept experienţă;
De n-ai partid, n-ai existenţă..
Hoţi, delatorii, au onoare.
Viaţa mi-aş da, s-aibă progres
Ţărâna, ce la alţii-i praf,
De stea.. de-un cinematograf,
Unde-mi joc rol de S. O. S.!

' - Outro

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu se comportă parcă n-ar avea familie
Mama, sora, soție, copil mic, frație
Vorbesc cu morții, etalează spaime din strigat
Hai, dă-te la furat în fața la copil, ești beat
Hai, dă-te din jurat, Duminica și de-njunghiat
Mai fa și farmece-n morții tăi de posedat
Rubia ta-i dependentă, rea și materială
Și diavolul te freacă-n cur că-ți place morișiala
O vorbă bună n-ai mai spus și tu de 4 ani
De schizofrenizat și de pahare nu mai am
Vorbești de pușcărie de parcă ai vorbi de rai
Cu brisca de pateu mă-ameninți beat că tu mă tai
Când ai coșmaruri noaptea ți-e frică de întuneric
Și vocea din cap îți răsună-sună luciferic
Și părul tău pe mână se ridică cam misteric
Auzi grohăituri, halucinezi și ai vedenii

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Țuțu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Personaj simbol, de ratat;
Exemplu-al unei comune fade,
Unde din viață timpul roade
În palme mari… destin crăpat.
Este un păpușoi de ceară
Topit în mințile golașe
Ce cred în școli de prin orașe…
Ce idolu-a urmat cu fală.
Îi reprezintă inteligenți,
C-un an făcut la facultate;
E geniul, cel cu multă carte
Ce face proiect la petenți!.
Este talentul pur, schematic,
Uitat într-un burduf jegos,
Ajuns un cerșetor zelos
Pe vorbe… pentr-orice tematic.
Etilizat ieftin în doze
De spirt, sau de rachiu „murdar”,
E veșnic negru cum grătar
Și-ndrăgostit… să îi faci poze.
Identitate nu mai are,
Căci și-a pierdut-o… undeva
Și nu-i se va renuvela;
„Deci niciun ban!.. Nici de mâncare!”.
A primit însă ajutor,
De un WC, ce-i este casă,
Pe-o curte hâdă, răpciugoasă;
„Să stea…” Pământu-i drept covor!.
Iarna-i mai negru, afroid
De cauciucurile arse,
Să-și scoată frigul de la oase;
Căci e și el…”humanoid”!?.
Ce degradant se prăvălește,
Pe zi ce trece-i tot mai dus;
Nu-ți mai citește de Iisus..
De viață nu-ți mai povestește.
E simplu, doar o excrescență
De-o tagmă-n curs de prăpădire;
Este-un rebut de omenire
Aflată în dispreț de prezență.
Transfigurat din fastuos,
Devine o paiață-n țoale
Întortochiate, rupte-n poale;
Vede anevoie, mai cețos..
E totuși înc-un emblematic,
Ce trebuie să-l vezi pășind,
Vorbind mai tare, sau tușind;
Un fost simpatic… antipatic!.
Nici nume nimeni nu-i mai știe,
E simplu locului cutumă,
Nevrută, dulce amertumă..
Care-ți recit-o poezie.
Mi-era precum un cert erou;
Deunăzi iar l-am căutat
Să-i dau mâncare, de-mbrăcat..
Dar niciun glas, niciun ecou.
Din întâmplare-am un răspuns,
Dar nu-i al lui… E-un cineva
Ce-mi spune; „Nu-l mai căuta!
Țuțu-a murit, îi era-ndeajuns..”.
Ca un făcut predestinat,
Doar moartea l-a repus pe rol;
Cu toții nume i-am aflat;
„Petre Mihai… și-a dat obol!”.
Am încă poza-i într-o carte,
Din timpul când îmi recita
„Luceafărul”, la o cafea..
Și-l am acum… o altă moarte……
15. 04. 2011

Ana Blandiana - Tablou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Șase sau șapte
Cu boturile-ncleștate
În aceeași pradă,
Cu trupurile prelungite
De cozi halucinant
Așezate radial
Pe asfalt,
Formaseră un soare
Cu raze grase, tremurătoare,
Răsărite din canal.
Soare de șobolani
Pe-un cer de-asfalt,
Apollo al gunoaielor, viitor
Astru cu blană pentru alt
Ev de subsoluri și rigole
Scurse spre ziua de apoi.
Zeu rozător
Hulpav din ani
Cu-aureole
De gunoi