Jorge Luis Borges - Paris 1856
O lungă boală l-a obișnuit / Cu moartea. Să înfrunte-ncă o zi / De hărmălaie … →
O lungă boală l-a obișnuit / Cu moartea. Să înfrunte-ncă o zi / De hărmălaie … →
Deși-am ars mult într-a iubirii vale, / cenușa-mi stinsă nimeni n-o mai scurmă; / durerile-mi … →
De mare acum și de războiul strașnic, / Departe – poleite de iubire – / … →
Sunt fericiți ce parcă moartea-i iartă, / dar vine-un ceas de plâns și de văitare, … →
Mulți ani de-a rândul m-am gândit la libertate / căci eu voiam să-ți spun: / … →
Cum nu te poți desprinde de splendoare, / la fel tu nu poți să nu … →
Am visat, puiule, aseară / C-am să mor la primăvară, / Nu mi-e teamă c-o … →
Se ghicea anotimpul ocult / din neliniștea ploilor nocturne, / din schimbarea în ceruri ale … →
Pământ, despărțirea-i acuma / Agonie, ca-ntotdeauna. / Ieri, despărțindu-ne, noi / Agonizăm amândoi. / Pământ, … →
Pe case cad fulgi și se presară lin, / Așa cum morții cad în mormânt, … →