cuvinte pierdute – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Moartea-n Râs… a Cuvântului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se plimbă-n Univers subconștientul,
Fiind singurul necenzurat, ascunsul,
Căci lumea și-a reinventat patentul
De-a preamări perfidul, pedepsind ne-ajunsul.
Cuvânt e acum doar sunetul afazic
Înșiruit în zgomote răzlețe;
False-ntrupări de vis extazic
Din minți golașe-n fond, jinduri istețe.
Răspuns dispare de la sine, dialog
Nu mai există, este tot ecou
De răgete, sălbatic prăvălite-nspre zălog;
Nefericit pierzantul, veșnic brav erou!.
E vârful piramidei existenței
Clădită din cadavre vii, neacceptate,
Moarte de simțul desuet al impotenței
De vise neîmplinite, căci neexprimate.
E moartea unui simț, fost unicat,
Cum râsul ce dispare, totodată
Redevenind ursitul, „eul” blestemat,
Lăsând planeta-n fine.. „Homo Less” curată.
Se-nchide ciclul de biped-himeră
Automulțumit de simțuri unicate,
De vorbe-n râs, pierdute pe o sferă..
Mut îngropându-și-le.. cu eternitate.

Christian W Schenk - Musca Sinucigașă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Parcă s-au terminat cuvintele,
Doar pauza dintre ele
– Note mute –
Scâncesc în sine
Adormind în poala frazelor
Din portative.
S-au terminat cuvintele
Din fraze,
Paralizate, mână-n mână,
Cu notele-cuvinte ale
Poeților-compozitori
Și pictori de culori mânjite
Pe albul pânzelor virgine.
Cuvintele retrase-n catacombe
De nepăsarea ființelor bipede
Nu se-nțeleg vorbit tonuri străine
Perceperii celor ce-au înțeles
Fraze, cuvine-acum neînțelese.
Ajung doar gesturi spre a ne-nțelege
În lumea dispărutelor cuvine;
Poeții scriu fără cuvinte
Compozitorii-s fără note
Iar pictorii orbiți de ne-nțelegeri
Pictează gri și ne-nțeleși de ceilalți.
S-au terminat cuvintele alese
De îngerii tăcutelor adâncuri;
Compozitorii-s muți,
Pictori-s orbi,
Poeții s-au retras
Toți peste Styx
În luntrea lui
Caron!

Eugen Jebeleanu - Înainte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cum să vă părăsesc? Și totuși va s-o fac
dar fără voia mea, vai, fără voie
cum se urcau împinse de mai rău
acele animale, câte două
în arca monstruoasă a lui Noe.

Voi merge înainte neștiind
unde mă duc și către care drum
și nici o stea să-mi vină-n ajutor
nici de argint și nici de plumb
și înainte fum și-n urmă fum
sau nici atît.

Și o să las în urmă câteva
cuvinte în zăpadă
câteva zbârcituri de sunete
pe care fără grabă, liniștit,
o să le șteargă vântul.

Sorin Cerin - Cu Stropi de Foc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Nori de zile fără adăpost,
înecați în lacrimile de cer,
ale cuvintelor,
ce și-au pierdut,
înțelesurile simțămintelor,
au început să plouă,
cu stropi de foc,
peste incendiul din privirile noastre,
ale cărui flăcări de neliniște,
au cuprins întreaga stradă a destinului,
pe care traversăm,
zebra roasă și abia vizibilă,
a binelui și răului,
eternităților de clipe,
irosite fără rost,
de iluziile vieții și morții,
depresiilor absurdului carismatic,
care ne strivesc neîncetat,
speranțele.

Florența Albu - Texte Vechi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Întotdeauna ai fost mai înțelept decât mine.
Și mai bun.
Ai scos din hârțoage și unelte de scris
texte vechi
pierdute de-un veac în odaia cu ferestre deschise.
Mi le-ai dat pe toate cu teamă,
înfricoșat de cuvinte,
dar încântat că nu vor fi roase de carii.
Da. Nu vor fi roase de carii.
Acum sunt vechiturile noastre,
atotcuprinzătoarele clipelor noastre,
scrise de-un veac
pentru mine.

Icon - Icon Feat. Aran - Cuvinte Răpite

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

A început să plouă
Plouă chiar de zile întregi
În fiecare zi îmi doresc…
Să te fac să mă înțelegi.
Tot ce-mi sună la ureche
În acest moment
Sunt ale tale vechi cuvinte
Când apăs butonul „send”.
Știu, e greu, n-ai ce-i face
Asta este viața mea
Vei rămâne mort ca mine
Sau poate vei scăpa.
Tot ce-mi sună la ureche
În acest moment
Sunt ale tale vechi cuvinte
Când apăs butonul „send”