Versuri corectate și adnotate
Cuiburile de porumbeide pe veranda noastrăse umplură de puișoricare ciripeau,gângureau,susurauși piuiautoată ziua.Pe jos,erau numai crenguțescăpate din ciocurile lor.Altădată,primăvara,îmi fixam o scarăși mă cățăramsă văd puii gingași,care mă priveaucu ochii lor curioși.
Somnoroase păsărelePe la cuiburi se adună-Se ascund în rămurele,Noapte bună!Doar izvoarele suspină,Pe când codrul negru tace;Dorm și florile-n grădină-Dormi în pace!Trece lebăda pe apăPrintre trestii să se culce-Fie-ți îngerii aproape,Somnul dulce!Peste-a nopții fiecare ieSe ridică mândra lună,Totu-i vis și armonie-Noapte bună!
Și când se vor întoarce cocoarele plecate,– Căci primăvara sfântă o să ne vie iară,Atâtea cuiburi calde, în urma lor lăsate,Le-or regăsi tot astfel cum le-au clădit în vară?O! cine știe, poate de-atâtea vremuri greleNimic la primăvară n-o rămânea din ele,Din cuiburile calde, ce le doreau zburând,Cocoarele venite de peste mări și țăriȘi-aduse de departe … Citește mai mult
Cu burtica rotunjoarăStau în cuiburi grămăjoară,Ca pe deal oițeleCând le frig arșițele.
Nici copacii, nici noapteaNu se mai mișcăUnde cuiburi nu-s.
Și-n cuiburi, berze stol, cum le-apucaseceramica de-amiezi din chiparoase,închipuiau un animal cu bască,o labă de baracă fără șold,cu pene și cu pipe, care cascăde-atâtea paseri și de-atât imbold.