Florica Bradu – Câtă Iarbă-i pe Hotară
Câtă iarbă-i pe hotarăNiciuna nu-i amarăCa mama de-a două oară.Pruncii fără de părințiCa și pomii dezgrădiți,Numai rupți și dezfrunziți.De dorul măicuții meleFăcui ochii fântâneleȘi curge izvor din ele.Strig tare, maica n-aude,Ori de pruncii ei se-ascundePrintre flori, pe nu știm unde.Te caut, maică, prin casăȘi tot cred că ești rămasăSă te chem cu noi la masă.