Alecu Donici – Frunzele și Rădăcina
Într-o zi de vară, lină, călduroasă,Răspândind în vale umbră răcoroasă,Frunzele pe arbor vesel dănţuiauŞi cu zefiraşii astfel se şopteau: Dulce e viaţa frunzelor, când ele,De rouă lucinde, mândre, tinerele,Lumea înverzescŞi o răcoresc.Călătorul pacinic, obosit de cale,Oricând se arată în a noastră vale,Sub arbor el stăRepaos de-şi dă.Mândre fetişoare locul vin să prindă,Vrând la umbra noastră … Citește mai mult