Versuri corectate și adnotate
Nu te gândi că el a plecat,Gândește-te, acolo veghează.Indiferent de ce va fi,Va fi tot prima ta rază.Ceea ce nimeni nu o să îți poată lua,Va rămâne imprimat în mintea ta,În sufletul tău.Va rămâne locul lui,Nimeni nu o să poată să umple golul lui.Te înțeleg, este trist, sunt convins,Am trecut în urmă 7 ani,Același vis, … Citește mai mult
Când unul dintre noi apucă o altă cale,După ce ai lui l-au crescut ca pe o floare.Și nu ești chemat la nunta cu aleasa inimii sale,Ci la înmormântare… doare.O întrebare: De ce oare inițial nu-ți vine să crezi?!Ai nevoie de dovezi, vrei să-l vezi, realizezi.Că viața nu înseamnă numai hârtii verzi, adică.Toți plecăm între patru … Citește mai mult
În orașul nostru putrezit în ceațăUnde toată ziua cântă caterinci,Au murit cinci oameni într-o dimineațăȘi i-au dus la groapă, morți, pe câteșicinci.După-aceea alții s-au pornit să moară,Care mai de care, câte doi pe ceas.Din locuitorii vii odinioarăNu se știe bine câți au mai rămas.Dar așa se-ntâmplă regulat când plouă,Moare ici o babă, dincolo un domn.Ceilalți … Citește mai mult
Ai plecat, mult prea devreme(Atenție, piesa conține texte lacrimogene)Dedicate celor ce au plecatMult prea devreme, cu ciclul vieții neîncheiatUn tânăr, așezat într-un sicriuÎn jurul lui cei dragi, îl vor viuFlori, lumânări și-o poză-n careCel ce acum e sus, zâmbea, Doamne ce doare Multe lacrimi vărsate, se aude un oftat, STOP!Nu mai plânge că a vărsat … Citește mai mult
Veniți cu toții să petrecemDin lumea asta, pe acest fratePe drumul ce cu toții mergemPe drumul cel mai lung din toate.Să nu-l lăsați singur să meargăPe cel ce pleacă dintre noiCe-a trudit viața-ntreagăCu ce-a venit, merge-napoi.Se-ntoarce cu păcate greleȘi patru scânduri prinse-n cuieÎn casa asta cu jaleIeri a fost și astăzi nu e.Că nu-i dat … Citește mai mult
Bată-te-ar focul de moarteCă tu nu ești cu dreptateUnde te cheamă nu te duci,Unde nu trebui li-i piciȘi nenorociri aduci!Plângeți și voi, florilor,Plângeți și voi, pietrelor,Plângi, tu lună și tu soareCă un om din lume moare,Că un om din lume moare.Bucură-te, cimitir,Ți-am venit c-un trandafir,N-a venit să înflorească,Ci-a venit să putrezească,Înapoi de s-ar întoarceCărare de … Citește mai mult
Frumosul e-al copiilor în veci,Poate că sunt a Domnului înfățișare,Tăcerea e a lor și liniștitele reciCând îngerii încep a lor cântare.
Când va crește iarba pe mormântul meu,să vă fie semn să mă uitați cu totul.Natura nu-și amintește nimic și de-aceea-i frumoasă.Iar de-o fi să vă pălească nevoia bolnăvicioasăde a „interpreta” iarba verde de pe mormântul meu,spuneți că eu continui să înverzesc și să fiu natural.
Mi-e frig de frigul celui ce-o să pleceȘi nu va mai veni-napoi, în veci,Și haina din cuier devine receȘi mânecile la cămăși mi-s reci. Mi-e frig de frigul omului pe care,Îndată ce în glorie s-a frânt,Familia l-a dus la-nmormântareȘi l-a lăsat acolo, în pământ. Mi-e frig de frigul lui, acum, că plouăȘi-n cimitir e apă … Citește mai mult
Adio, ție,Până la-nviere.Adio, ție, care pleci acumAcolo unde moartea ta o cere,Și totuși, ne vom întâlni din nou,Când vom muri și noi, și la-nviere.Adio, ție, suflet rupt de trupȘi trup lipsit de suflet pe vecie,Te plângem cum ne plângem și pe noi,Că ne e dat ce ți-este dat și ție.Adio, ție, și îngenunchemȘi-ți facem lină … Citește mai mult