colind de iarna – Versuri.pro

Corul Bărbătesc din Finteușu Mare - Colind Tulburător

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

COLIND TULBURĂTOR – Corul bărbătesc din Finteșu Mare

Vin colindătorii cum veneau odată, Leru-i ler,
Să colinde țara asta minunată, Leru-i ler,
Dar li-i gura arsă și li-i ochii-n lacrimi, Leru-i ler,
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, Leru-i ler.
Gazdelor creștine să-i primiți în casă, Leru-i ler,
Și cum se cuvine să-i poftiți la masă, Leru-i ler,
Ne trimite Sfântul să ne-ncerce mila, Leru-i ler,
Domnii mari de astăzi să-și deschidă vila, Leru-i ler.
Șovăielnic pasul, brațele plăpânde, Leru-i ler,
Tremurat li-i glasul, nu știu să colinde, Leru-i ler,
Dacă stau la poartă și nu zic nimica, Leru-i ler,
Domnilor de astăzi să v-apuce frica, Leru-i ler.
Mută-i întrebarea ce răsună afară, Leru-i ler,
Au murit degeaba, ce-ați făcut din țară, Leru-i ler,
Tot în frig și foame, tot cu mâini întinse, Leru-i ler,
Pe la porți străine ce le stau închise, Leru-i ler.
Vin colindătorii cum veneau odată, Leru-i ler,
Să colinde țara asta minunată, Leru-i ler,
Dar li-i gura arsă și li-i ochii-n lacrimi, Leru-i ler,
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, Leru-i ler.

Ion Caraion - Colind - 10

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cu-omenirea după ea,
Albă stea
Călătorea
Și-a oprit la Bethleem
– Doamne, parcă Te vedem!.
Paiele-s de ger și gheață.
Se năștea în staul viață.
– Doamne, parcă bați din față!.
Gros omăt ca lânurile,
Vântu-nfoaie fânurile.
– Doamne-ntinde mânurile!.
Mânurilor Tale,
Sacre, ideale,
– Doamne, fă-le cale!.
Fă-le cale să se ducă
Pe sub cerul mut, nălucă.
– Doamne, nu-i tâmpla uitucă….
Șuiere vântu-n urechi,
Ba răzlețe, ba perechi,
Colindăm, colinde vechi.
Întunericul mănâncă
Piatră și se face stâncă.
– Doamne, câtă iesle-adâncă!.
Vântul fluieră prin foi.
Ne-amintim de ei, de noi…
– Doamne, suntem amândoi!.
Eu cu Tine. Singuri. Ger.
Trece, fără pași, prin cer
Fiu-umilului dulgher.
I-am făcut un semn cu mâna
Tu L-așteaptă la fântâna
Unde e-nhumată zâna.
Când s-o coborî să-L iei
În minciocul cu polei
Și-o să fim pe lume trei.
Și-o să ne clădim colibă
Hăt, în nori, că n-o fi fi hibă,
Pe-o aripă ce se-mbibă
De risipă și fioruri….
Dormi în pace, după storuri,
Prunc de sacre chihlimbare!
Nani! Nani! Va fi soare…

Noaptea Tarziu - Colinde

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

O, ce veste minunată
Mi-a luat tata de la poartă!
C-a venit căruța
Cu haine din Franța,
Noi dar și purtate!
Cu vreo cinșpe lei,
Îți iei tot ce vrei,
Bluze colorate!
Am plecat să colindăm,
Hai, hai, să furăm!
Când fraierii nu-s acasă,
Hai, hai, să furăm!
Hai, hai, să furăm!
Frigidere, telefoane,
Hai, hai, să furăm!
Mașini și televizoare (x2)
Hai, hai, să furăm,
Hai, hai, să furăm!
Ăștia nu sunt banii lui,
Hai, hai, să furăm,
Sunt din punga domnului (x2).
Sus, în vârful dealului,
Vârful dealului,
E o casă-a nu știu cui,
Casa-a nu știu cui.
Hai, puradei, încoa’!
Să ne ascundem în ea,
Să nu ne prindă garda! (x2).
Sculati, dealeri, nu dormiți,
Vremea e să vă treziți!
Ascundeți ce-aveți prin cas’!
Că vă ia vreun sfert de ceas!
Vin mascații peste voi,
Flori de.. sst!
La ușa e taraboi
Flori de.. sst!
Cu cătușe și cu lanț,
Flori de.. sst!
Și vă bagă la bulan!
Flori de.. sst!
Astăzi o facem frumos!
Vezi să nu o scapi pe jos!!!
Hai, rulați, și fumați!.. Nu vă mai drogați! (x2).
Săniuța curge
Pe suflet mă unge,
N-a putut să fugă,
Am dat în uluca!
Dorm cu capul în zăpadă,
Nu e nimeni să mă vadă,
Am făcut pe mine iară,
Frigul mă omoară! (x2).
Moșule, ce IQ 7,
Eu te-aștept printre nămeți,
Să mă scoți noaptea prin cluburi,
Să îmi iei toale și genți!
Moș Crăciun,
Băiat bun!…

Adrian Păunescu - Colind Păgân

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Și din întreaga viață nimic nu ne rămâne,
Decât o sărbătoare trăită dinadins,
Când vin să ne împace colindele bătrâne
Și nori apocaliptici se și pornesc pe nins.
Industrii fără noimă s-au descleștat, se sfarmă,
Agriculturi bolnave se-mbolnăvesc mai rău,
Trăim la noi în case ca-n niște țevi de armă
Și fiecare este atâta: glonțul său.
Serbare egoistă în fiecare școală,
Ce artificială e cursa în nămeți,
În marile ocazii, când toți pe toți se-nșală
Și viscolul e dogma contabililor beți.
Eu cred că știu cărarea spre cel din urmă bine,
Icoana ta e tristă și-acolo vreau s-o duc,
Colindele păgâne să urce pân-la tine
Și-n noaptea regăsirii să te colind năuc.
Ce stearpă ne e iarna, aproape fără sare,
Prin piețele bolnave vâslesc români săraci,
Pe undeva sunt nașteri, altundeva se moare,
Dar tu, însingurato, ce spui și ce mai faci?.
O candelă în ceruri deodată se aprinde,
Fitilul ei își varsă cenușa peste noi,
Primește-mă mai grabnic, că ți-am adus colinde
Și-n celelalte veacuri pleca-voi înapoi.
Un accident de viață, o întâlnire rară,
Alo, alo, e noapte și-abia te mai îngân,
Eu cred c-am să te caut, te rog să vii afară,
Să te-nvelesc în textul colindului păgân.
Și pentru că e iarna veciilor cărunte,
Și pentru că ești tristă și-mi stai de gardă-aici,
Cum îți dorești, în iarnă, un drum până la munte,
Ce peșteră ți-e dragă, aș vrea să-mi mai explici.
Colindele păgâne din spuza vremii noastre,
Într-o sfințire nouă, un drept al lor își cer,
Dar, uite, calendarul e roșu de dezastre
Și-n orice fărdelege e-un pic de lerui-ler.
Încolo – numai bine. Hai să plecăm acasă!
Din toate ale lumii puține mai rămân,
Am să te iau în brațe, păgână și frumoasă,
Colindul de serviciu să ți-l îngân păgân.
Un munte ne așteaptă să-l vernisăm la noapte,
Nici nu va fi nevoie decât s-ajungem vii,
Un pas, o-mbrățișare, colindele în șoapte,
La focul stins al lumii să te mai pot iubi.