Ion Pillat - Cimitirul
Sunt satul cel adevărat, cel unde / N-au casele nici poartă, nici ferești. / Mă … →
Sunt satul cel adevărat, cel unde / N-au casele nici poartă, nici ferești. / Mă … →
E pomul cel mai vechi de-aici, crescut / Din sâmburele ce, poate (cine știe?), / … →
(În metru safic). / Dreapta, ziua Cumpenei ne surprinde / printre roze: în cimitirul unde … →
De ce te-au dus, bunico, într-o chilie rece / Și te-au lăsat cu toții sub … →
Te aud din depărtare, / Din mirifica noapte, / Și te strângeam în brațe / … →
Anii trec grăbiți în șoaptă / Pe la poarta neantului / Clopotele parcă așteaptă / … →
În plin azur cresc negri chiparoșii / Sus pe colină-n albul cimitir: / Cu rădăcina-n … →
Biata bătrână a murit, / Știa că moare negreșit, / Ca toți bătrânii când se … →
Pe sub salcâmi scăldați de gerul iernii moarte, / Gonită-n roata vieții de-un martie vântos, … →
Marș funebru pentru iubirile moarte, / Aur solemn din fluide fanfare. / Unde sunt Umbrele? … →