https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/dimitrie-bolintineanu-baia https://versuri.pro/dimitrie-bolintineanu-baia#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=86343 →]]> I
Trage-ți încă o dată spada fulgeroasă,
Țară de mari fapte, țara mea frumoasă.
Un minut în viață tu te-ai odihnit
Și pe păru-ți mândru florile-au pălit!
Dulcile surâderi pe buze fecioare
Stinsu-s-au la umbra grijii gânditoare.
Peste tot răsună cântece de dor
Cu suspine triste îngânate-ușor!.
II
Cetele maghiare pe câmpii s-adun,
La cetatea Baia tabăra lor pun,
Mateiaș solește marelui Ștefan
Ca să-l recunoască drept un suzeran.
Dar eroul nostru încă-i dă de știre:
— „Până ce românii, mândri de mărire,
Pentru țară moartea vor disprețui,
Mâinile de lanțuri nu-și vor umili!”.
III
În cetatea veche ungurii-au rămas
Și-n plăceri molateci inimile las.
Într-o noapte tristă, într-o sărbătoare,
Ei înșeală dulce grija gânditoare.
Viața, dezbrăcată d-ale ei dureri,
Cură pentru dânșii plină de plăceri.
Dar p-atunci românii cu cel călcător
Nu beau dintr-o cupă viața țării lor.
P-a fecioarei frunte, aste sărbători
Nu puneau plăpânde și suave flori.
IV
Noaptea toate seamăn mai spăimântătoare,
Moartea le-mprumută vălul de teroare.
Conjurați d-odată, în orgia lor,
Ei se dau ca mieii la cei ce-i omor.
Ștefan pune focul. Flacăra s-unește
Cu teroarea morții și pe toți uimește.
Zorile se varsă. Pe cetatea lată
Către cer se-nalță flacăra turbată.
Junele bacante, bete, despletite,
Mai cătând cu gura sărutări dorite,
Cu amanții tineri, spectacol amar!
Într-un râu de flăcări, repede dispar.
Iar Corvin cel mare, revărsând suspine,
Cu trei răni și singur fuge cu rușine.

]]> https://versuri.pro/dimitrie-bolintineanu-baia/feed 0 https://versuri.pro/stefan-petica-xv https://versuri.pro/stefan-petica-xv#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=64372 →]]> Amurgul are astăzi luciri ca de mătase
Pe care lunecară mâini albe de prințese,
Și-n faldurile care pe-albastre culmi se lasă
Scânteie pietre scumpe din stofe vechi și-alese.
Ci mândră de durerea-i în purpura de seară,
Cetatea arde facle pe turlele-nnegrite
Pe care vechi coroane de slavă seculară
Topeau de aur raze în zile fericite.
Pe surele frontoane a vechilor palate
Un vis de răzvrătire a pus o-nfiorare,
Iar florile-n grădină stând pale și uitate
Se plâng în invocarea lucirilor de soare.
Cântări voievodale sunară-n amurgire
Cu glas de altădată umplând singurătatea,
Și-n notele lor grave de-adâncă tânguire
Colinele ascultară cum moare-ncet cetatea.
Și turlele părură ca brațe disperate
Întinse-n frământare spre cerul azuriu;
Străvechea frumusețe murea pe înserate
Și sufletul cetăței se plânse-ntr-un târziu.
Ah, cântul răzvrătirei în seara somptuoasă
Și turlele-nălțate spre cerul cel senin
Când pacea cade lină din falduri de mătase
Și limpede ca roua pe albe flori de crin!

]]> https://versuri.pro/stefan-petica-xv/feed 0 https://versuri.pro/marin-sorescu-o-zei https://versuri.pro/marin-sorescu-o-zei#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=65816 →]]> E noapte târziu,
Troznește ciudat mobila calului troian
În mijlocul cetății.
Și troienii, cuprinși de spaimă,
Se întreabă:
Oare ce nenorocire
Ne mai paște?
Când troznește fără rost,
Ca o bombă veche, uitată din celălalt război,
Garderoba calului troian
În mijlocul cetății,
Nu este bine.
O, zei!

]]> https://versuri.pro/marin-sorescu-o-zei/feed 0 https://versuri.pro/margareta-sterian-histria https://versuri.pro/margareta-sterian-histria#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=66109 →]]> Vestile veneau dinspre mare
Sau dinspre arsele ogoare, peste colinele
Care-n vremi neștiute, lanț de falnice creste erau..
Orgolios vuia vântul la porțile cetății,
Ciudat se-nvăluiau norii deasupra-i,
Voci nevăzute se tânguiau:
Și-aici iubirea, cruzimea și moartea,
Și aici, nemăsurate ambiții au chemat prăbușirea,
Până când uitarea, ca o navă ce nu mai cunoaște țărmul,
Cu stinse lumini lunecat-a departe în larg..
Care grele au incizat acest pământ stâncos,
Trainice arcade prinse-n trandafiriu mortar milenar
Cheamă spre o casă al cărei falnic portal au fost
– Hruba acum unde buruienile s-au instăpânit,
Dar silexul albastru de-atunci tot mai suspină sub pași..
Prin șanțul acesta se scurgea sângele sacrificiului,
Dar înspre mare înfloreau grădini ce-absorbeau șoaptele amanților,
Erau harfelor ecou..
Ciupuri de-argilă cu pântec enorm așteaptă avide ofranda ce nimeni nu le mai dă..
În muzeu, borne de marmură, și-ngălbenite coloane șușură amintiri..
Crinul scitic, mai sever decât crinul galic, inflorește povestea scrisă cu semne drepte și pure,
Un taur cu orbitele goale și plete în lungi șuvițe
E puntea firească spre-al Moldovei, de peste veac, zimbru..
Tu însuți, aicea, plămada te afli de aspre și nobile seminții.

]]> https://versuri.pro/margareta-sterian-histria/feed 0 https://versuri.pro/maria-iliut-la-crasmulita-sub-cetate https://versuri.pro/maria-iliut-la-crasmulita-sub-cetate#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=66960 →]]> La crâșmuliță sub cetate
Se bat niște frunze late,
Acelea nu-s frunze late,
Dar îs fete adunate,
Nu-s frunze de pe copac,
Da-s fete de măritat.
– Eu-s fată de om bogat
Și-mi aleg flăcău din sat,
Cine m-a lua pe mine
Capătă un mare bine,
Un pluguț cu șase boi
Și-un botei mare de oi.
Floricică liliac,
– Îs fată de om sărac,
Cine îmi vede ochii
V-a lăsa și cu boii,
De-mi vede sprâncenele
V-a lăsa cu oile.
– Fetelor, nu fiți nebune,
Dragostea-i pe astă lume,
Ai și bani, ai și avere,
Dar nu trăiești cu plăcere,
Decât cu salbe la gât
Și o viață cu urât
Aici pe pământ cât ești
Cu dragoste să trăiești.
Strigătură:
Fete, ascultați de mine,
Nu grăbiți cu orișicine,
Aveți grijă ce vă spun,
Cătați om cu suflet bun.

]]> https://versuri.pro/maria-iliut-la-crasmulita-sub-cetate/feed 0 https://versuri.pro/maria-vaduva-trimite-mi-neicuta-carte-magheran-de-pe-cetate https://versuri.pro/maria-vaduva-trimite-mi-neicuta-carte-magheran-de-pe-cetate#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=68858 →]]> Magheran de pe cetate,
Trimite-mi, neicuță, carte,
Și pe lună, și pe stele
Să-mi scrii, neic-a ta, durere.
Când mergi seara la odihnă,
Al meu ți-e la inimă,
Și la mine-i dorul tău,
Neică dragă, tot mereu.
Inimioară cu dor greu,
Te pot crede numai eu,
Că te-aud oftând mereu
După puișorul meu.

]]> https://versuri.pro/maria-vaduva-trimite-mi-neicuta-carte-magheran-de-pe-cetate/feed 0 https://versuri.pro/constanta-buzea-bucla-de-lana https://versuri.pro/constanta-buzea-bucla-de-lana#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=75470 →]]> Lumea din carte
Ochiul o-mparte,
Parcă-i o cană
Cu două toarte.
În partea dreaptă
E o cetate
Care te-așteaptă.
În partea stângă,
Săpată-n stâncă,
E o fântână
Foarte adâncă.
Și, în fântână,
Stă Crocodilul
Buclă-de-lână.
De șapte zile,
De-o săptămână,
Stă în fântână
Buclă-de-lână.

]]> https://versuri.pro/constanta-buzea-bucla-de-lana/feed 0 https://versuri.pro/carbon-cetatea-cu-flori-de-piatra https://versuri.pro/carbon-cetatea-cu-flori-de-piatra#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=78637 →]]> Orașu-i o conservă stricată, stăm stridie lângă stridie
Plini de mândrie și roșii de invidie, mulți nervi
Agitație, zgomot, aglomerație
Fauna-și caută statut privilegiat în rezervație.
Capitalismul emană la orice pas reclamă
Ce-ndeamnă să cumperi tot fără să bagi de seamă
Dai banii pe căcaturi scumpe și n-ai idee
Că bombardamentul ăsta de informații te fute la creier!
Rapid, între tine și ceilalți ridici un zid,
Construind un stil de viață parșiv, intelectiv
Captiv în labirintul cibernetic trăiești fugitiv
Și de obicei socializezi la modul cel mai distructiv.
Eu am cam obosit, și nu văd care-i graba
Pe treaba mea, hocus pocus, abracadabra!
Peste creste montane, sătul de betoane
Ecrane aprinse și de-aceiași oameni, eșantioane.
Aici îmi șoptesc izvoarele și pădurea pe cărare
Când dau de bălării în cale scot repede securea
Și trec la nivelul următor, nu las nimic să mă-mpiedice
În jocul meu real, am coduri alpha numerice.
(Pe Făgăraș, țin norii sub nas
Aici simt că mai respir aer curat
Relaxat, la un ștou cu munteni
De unde suntem, mă teleportez în Berceni).
De când mă știu, totu-n jur s-a schimbat
Știi, chiar mă mir că ne mai surprinde ceva de fapt
Văd Bucureștiu’ betonat, maltratat, grosier
Și clasele ce plâng, marcate cu bulină roșie.
Spațiul devine gri, și nu poți opri killerii
Porniți să distrugă tot în jur cu mașinării
Pun apele după diguri, oamenii după ziduri
Copaci la pământ, urmăresc doar câștigul.
Desigur, pornim de la premiza „cine-i primu’-n top”
E limpede c-am evoluat rapid în a produce reziduri
Te asigur, planul merge strună, tu să nu poți ține ritmul
C-ăștia schimbă din mers, pervers algoritmul.
Simultan, în plan real si virtual
Și încerci să te adaptezi la nimicul din jur ce rămâne la fel de neclar
De-aia-mi fac un bastârcon cât un stejar
Viața-i toxică, man, la rândul meu, toxicoman
O savurez până la ultimul gram!

]]> https://versuri.pro/carbon-cetatea-cu-flori-de-piatra/feed 0 https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-priviri-de-verde-cetate https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-priviri-de-verde-cetate#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83547 →]]> De-aș fi intrat în verdele cetății
Cu arme de albastru-cenușiu,
Aș fi-ncercat în turnul ei să fiu
Cel care-mplântă fulgerul dreptății
În tot ce-i face sufletul neviu.
Dar n-am intrat. La poartă, bidiviul
Mi s-a oprit în pragul verde-crud
Și n-a văzut obrazul cum îl ud
Cu valuri ce se-asemănau cu griul
Pe care-am vrut din viață să-l exclud.
Și-a plâns cetatea lacrima-nverzită
Pe zidul vechi ce-ndată s-a albit
Și, dintr-un turn rămas necucerit,
A răsunat o goarnă îmblânzită
De cerul plin de-albastru-infinit.
Răzbat și azi, prin ziduri de cetate,
Priviri descătușate-n verde-plâns,
Din turnul unde anii le-au constrâns
Ca-n liniște și în singurătate
Să-nchidă amintirile ce-au strâns.

]]> https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-priviri-de-verde-cetate/feed 0 https://versuri.pro/george-bacovia-aiurea https://versuri.pro/george-bacovia-aiurea#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=48421 →]]> Blestemată mai fie și toamna,
Și frunza ce pică pe noi –
Blestemat să mai fie și târgul
Ursuz, și cu veșnice ploi..
– Cetate – azilul ftiziei –
Nămeți de la pol te cuprind..
Cetate, azi moare poetul
În brațele tale, tușind..

]]> https://versuri.pro/george-bacovia-aiurea/feed 0