cer albastru – Versuri.pro

Serghei Esenin - Pe Cerescul Blid Albastru

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pe cerescul blid albastru
Aburi blânzi de nori gălbui.
Toate dorm. Ca un sihastru
Trist veghez când nimeni nu-i.
Codru-n pâclă fără preget
Suflă-un fum dulceag din el.
Povârnişu-şi pune-n deget
Crăpături de cer -inel.
Clipoceşte balta sură,
Clămpăne-un bâtlan pe ea.
Tocmai ca o picatură
Dintre noi se uită-o stea.
Cu-acea stea, sub neguri grele,
Vreau s-aprind păduri-să pier
Laolaltă-apoi cu ele
Ca un fulger lung pe cer.

Stephen Crane - Dacă Ar Trebui Să Arunc Această Haină, Tată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dacă ar trebui să arunc veșmântul zdrențuit / Eliberându-mă în cerul puternic; / Dacă n-aș ... →

Camelia Lucius - Steaua Mea de Pe Cer

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ești o stea pe cerul albastru
Ești un măreț astru
Toată lumea te iubește
Toată lumea te prea-mărește
Lucește și dă speranță
Steaua mea semeață
Ai o inimă de aur
Faci parte dintr-un tezaur
De stele valoroase
Foarte frumoase
Tu ești unică
Tu ești o scumpă
Ești frumoasă da

Jonas Brothers - Time for Me to Fly (Română)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Vers 1: Mi-am irosit timpul
Mi-am pierdut mințile
Am alergat ca la curse
Încă nu știu ce urmăream
Dar ochii mei încă pot vedea
Cerul albastru care mă așteaptă
Și sunt pe drum.

Refren: E timpul să-mi iau zborul
E timpul să mă înalț
Timpul să-mi deschid inima și să ciocăn la ușa raiului
E timpul să trăiesc
E timpul să cânt
E timpul să-mi las grijile deoparte și să-mi deschid aripile
E timpul să-mi iau zborul.

Vers 2: Poate să fie o călătorie grea
Când nori sunt în fața ta
Dar simt că cineva mă cheamă
Mă voi înălța, nu voi cădea
Și voi scăpa de gravitate
Și îmi voi îndeplini destinul
Și voi zbura departe.

Refren:

Vers 3: Porțile raiului se vor deschide
Voi fi
Mă voi înălța
Nu îmi va sta nimic în cale
Mă voi înălța în cerul albastru.
Voi zbura departe
Voi zbura departe
Voi zbura departe

Julio Florez Roa - Candoare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cerul era albastru, albastru, albastru.
Răsuflarea cu care ardeai luna cuptor
începuse să rumenească măiastrul
poienii, pe unde șerpuia un izvor.
În depărtări, fumul unei colibe de duh
ca vălul miresei neatins și cernut,
se ridica pierzându-se-n golul văzduh
cu aripă de zbor, ondulant și tăcut.
Deodată mi-ai spus: „Iubirea mea
este pură și blândă – o lungă derea
ce șopotește prin lutul sihastru”.
Și m-ai privit apoi, atât de alene,
cu inima pândind printre gene.
Și sufletul tău era cerul albastru.
Candor.
Azul.. azul.. azul estaba el cielo.
El hálito quemaste del estío
comenzaba a dorar el terciopelo
del prado, en donde se remansa el río.
A lo lejos, el humo de un bohío,
tal de una novia el intocado velo,
se alza hasta perderse en el vacío
con un ondulante y silencioso vuelo.
De pronto me dijiste: El amor mío
es puro y blando, así como ese río
que rueda allá sobre el lejano suelo.
y me miraste al terminar, tranquila,
con el alma asomada a tu pupila.
Y estaba azul tu alma como el cielo.

Daniel Vişan-Dimitriu - Iatacul Cerului de Mai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Privind seninul zilelor de mai,
Întregu-mi trup devine-o colivie
În care aripile-și reînvie
Acel ce-a coborât cândva din Rai.
Și pleacă, se-adâncește-n zile noi
Pe care le întreabă dacă nu-s,
Din întâmplare, cele ce s-au dus
Când mai treceam prin ele amândoi.
Nu sunt acelea însă, într-o zi
Când peste nori s-a întâmplat să fie
Un suflet dintr-o altă colivie,
A întâlnit tot ce-și putea dori.
Și s-au iubit sub flori de liliac
În așteptarea florilor de tei,
Cu patima ivită-n ochii ei
Sub cer albastru, devenit iatac.

Daniel Vişan-Dimitriu - Steaua Cerului Albastru

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Un cer plângea odată în albastru
sub pleoapa-ntunecată de un nor,
purtând un gând trufaș, necruțător,
și un mesaj ce anunța dezastru.
I s-ar fi scurs albastrul tot în mare
de n-ar fi fost, departe-n incolor,
o stea ce strălucea privind cu dor
și c-o lumină ce-amintea de Soare.
Și-a strecurat prin nor și gând o rază
ce a pătruns cu dragoste, intens,
în cerul devenit un gol imens.
I-a readus albastrul, îl veghează,
i-a dat culoare, noaptea-i luminează,
iar totul are-acum, la cer, un sens.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Vol. “Eterna căutare”)

The Curtain Is Blue - Uși Fără Oaspeți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Refren:
Uși fără oaspeți
Închis în capu’ meu cred că ceru-i albastru
Îmi construiesc racheta și cum ajung pe astru
Vad o lume fără limite de acum.

Strofa 1:
Azi e ziua mea și văd totu’ prin vizor
Închis în capu’ meu am universu’ meu color
Departe de consum și băieți la costum
De costu’ fericirii în ce văd restu’ cool
Departe de icoane ce ne țin pe loc
De oameni ce au făcut din scop iar un alt mijloc
Cu voi simt că nu am loc, dă-mi puțină pace
Îmi spui că nu-nțelegi asta, chiar nu-mi place
Eeei pierdut în gânduri
Munca asta-mi umple debaraua, plină rânduri
Păcătos navighez o barcă de hârtie printre valuri
Niciun Francis Drake, nu mă gândesc la lauri
Sunt momente când vreau distanță
Introvertitu’ țipă să n-apas pe clanță
Dimineața îmi spune să mă spăl pe față
Noaptea e vicleană și isteață.

Refren:
Uși fără oaspeți
Închis în capu’ meu cred că ceru-i albastru
Îmi construiesc racheta și cum ajung pe astru
Vad o lume fără limite de acum.

Strofa 2:
Îmi schițez pereții albi cu planuri și idei
Cotidianu’ mi-a luat timpu’ însă spațiu am cât vrei
D-aia decolez, tre’ să prind de coadă viitoru’
Îmi pilotez racheta și bag blană cu sonoru’
Peste soare vine noru’, de ce oare e doar doru’
Așa-i cu trecătoru’, amicii îi uită interfonu’
Știu că am mai trecut pe aici, deja vu, deja tu
Îmi bagi în cap tot ce nu poți tu să faci
Ye și parcă tremur când văd lumea
Dar închis în capu’ meu nu pot să ating culmea
Chiar mă simt departe câteodată, foarte singur
Câteodată nu mai știu deloc pe ce să mai fiu sigur
Mă simt străin și mă bântuie alegerea
Cerul tău albastru sau evit petrecerea
Mă simt străin și mă bântuie alegerea
Cerul tău albastru sau evit petrecerea.

Refren
Uși fără oaspeți
Închis în capu’ meu cred că ceru-i albastru
Îmi construiesc racheta și cum ajung pe astru
Vad o lume fără limite de acum

René Char - Pentru Ca Nimic Să Nu-i Fie Schimbat - 6

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cerul nu mai e atât de galben, soarele atât de albastru. Steaua furișată a ploii ... →

Rainer Maria Rilke - Un Roz Lila

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Un roz lila-ntre ierburi verzi, un sur
discret, o vie pe spaliere – iar
deasupra pantelor și-a plantelor, azur:
un cer ospitalier; un cer princiar;
Ardent ținut tinzând spre străalbastrul
știind că-i una datoria veche,
dar vie, -a unui greu trecut prea aspru:
să fie tare și mereu de veghe.