catedrala – Versuri.pro

Rainer Maria Rilke – Adam

Stă uimit la catedrală, iată, / pe abrupta treaptă, lângă-o roză / de vitralii, și … →

Stă fără noimă catedrala / azi, într-un secol rafinat- / Doar de mai vin să … →

Apus. / Duminică. Nu-i nimeni pe alee, / Şi-n împietrita pace vesperală, / Străvechiul parc … →

Furtuni de remușcări, / fulgeră eternitățile clipelor, / ce se aprind în venele / cimitirelor … →

Cată luna în câmpii cum treci / Și-n ruini de catedrală, reci, / Două schelete … →

Rândunelele când își scuturau purecii pe catedrală / maxi-culanți cârpiți / să fie fără grăsime … →

Despre starea de zbatere. / Ca și cum un tăiș superior / mi-ar fi despărțit … →

Nedespărțiți de ani întregi, / Părtași de-aceeași soartă, / Cerșetoresc doi bieți moșnegi / La … →

Prin fereastra ovală / cucuveaua intră în catedrală. / Sfântul Cristofor / voi s-o gonească … →

Lângă icoana-ntunecată, / În liniștea de nepătruns, / Ne amintea lumina naltă / De-al Soției … →