Versuri corectate și adnotate
Când mi-am pierdut întâia carteși m-am ascuns în cea de-a doua,găsindu-mi siguranța în a treia,în cea de-a doua mi-am pierdutnu doar speranța.Uitat de fiecare frază,scuipat de literele șchioape,m-am pus pe drum să-mi caut o lumeîn care nici păcatul cărții,nici pierderile nu sunt otrăvite.Așa am ajuns în țara anilor din urmă,în țara orelor în care m-am … Citește mai mult
Dacă paginile acestei cărți îngăduievreun vers fericit,îl rog pe cititor să-mi ierte impolitețea de a-l fi uzurpatEu în prealabil. Nimicniciilenoastre se deosebesc foarte puțin;este banală și întâmplătoare împrejurareacă tu ești cititorul acestor încercări,iar eu sunt cel care le-a compus.
Gând cenușiu,Am să rescriu pentru noi,Pentru ei lasă lin să treacă.Nu credeam că tresar,S-ascund un zâmbet amarSă vreau să neg clipindȘi să mă-ntristez când văd oameni zâmbind.Liniștea taPare să-i deaLeagăn gânduluiȘi blând se preface-n flamă.Ne desparte un pragMii de legi ne desfacIadul o să scrie-nCartea Vieții pe ultima filă.Nu credeam că tresar,S-ascund un zâmbet amarSă … Citește mai mult
Nu-ți mai lăsa cartea în soare,Se ofilește,se-ncovrigăcopertasub care paginile plinede versuri încă netrecutepe pagini ce se-ngălbenesc –Tu ai plecat imaculatăcu păsările călătoare,cu cartea noastrăîncă nescrisăce se-ofilește,se-ncovrigăși-ngălbenită-mi aminteștecă ai plecat cu călătoareMediterane,imaculate păsări albe –Cu fruntea încrețită stauși-aștept…aștept ultimul nor ce-aduce vesteaunei iluzii trecătoare…
Doar un lucru printre lucruriÎnsă şi o armă. A fost făurităÎn Anglia, în 1604,Şi au încărcat-o cu un vis. Închide în eaZgomot şi furie şi noapte şi stacojiu.Palma-mi o cântăreşte. Cine ar spuneCă în ea se ascunde infernul: bărboaseleVrăjitoare, cum sunt parcele, pumnalelecare execută legile umbrei,Aerul delicat din castelulCe te va vedea murind, delicataMână, în … Citește mai mult
În ochii tăi citesc fericirea,corpul tău e romanul care îmi explică iubirea.Crede-mă, vroiam să mă las de cărțimi-ai zis „să te las de mine”, nu pot.Știi că mă trezesc cu gândul să te sărut și să te alintma atingi și mă iubești, mă simt ca în paradis aș vrea să fim mereusă uităm de ce-a … Citește mai mult
Cu paginile larg deschiseStă cartea-mi risipită undeva;Frumoase-s cărțile nescrise,Căci le va scrie cineva.
Pentru mările albastre ale atlaselor și pentrumarile mări ale lumii.Pentru Tamisa, pentru Ron și pentru Arno.Pentru rădăcinile unui limbaj de fier.Pentru un rug deasupra unui promontoriu al Mării Baltice,helmum behongen.Pentru norvegienii ce despică apele limpeziale râului, cu scuturile ridicate.Pentru o corabie din Norvegia, pe care ochii mei n-au văzut-o.Pentru o veche piatră din Altzing.Pentru o … Citește mai mult
Un câmp pustiu,Bătătorit ca un drum,Și din când în cândCâte o carte.La distanțe foarte mari,Vreo carte fundamentală,Tare ca piatra.Vine unul, gâfâind de mușchi,Sănătos ca un zeu nou,Și scuipă pe ea,Pe fiecare la rând.Calcă peste ele dumnezeiește.A obosit, a mers destul,Câmpul se întinde înainte pustiu,Bătătorit ca un drum.Alergătorul cade jos, moare,Devine carte fundamentală, ultimul cuvânt,Semn peste … Citește mai mult
Strofa 1.Până acum am o grămadă de regreteDin sufletul meu mi-am scos secreteÎn momentul de față puțin mai conteazăMa deranjează mintea ce imi limiteazăZecile de gânduri fragede dar refăcuteÎncerc să le ademenesc în anumite puncteSă le pot aduna în aceeași cutie pe fiecareCa să-mi pot răspunde singur la întrebareDescriu în scris ce poate fi manipulatDar … Citește mai mult