Refren:
Cățeluș cu părul creț
Fură rața din coteț
El se jură că nu fură
Dar l-am prins cu rața în gură.

Dar la moment acum faptele sunt mai mărețe,
sătulă cățelușa de vorbe ca de mere pădurețe.
Cățelul încrezut în sine își pregătește saltul,
știind că dacă nu încearcă el, o să încerce altul.
Pe alocuri focuri îl încearcă des, dar trecând pe lângă,
în dreapta inima îi se bate, de fapt în partea stângă.
Iubirea îi se pare, dar totuși dulce el,
uitând pentru o clipă când s-o fi născut și pentru ce.
Cu cât mai multă noapte e, cu atât mai multă lună,
e mare riscul, dar și cățelușa e bună-bună.
Sosind la locul cu pricina senzația e strâmtină,
având nevoie el de vreo mână,
ca de cultură de grindină.
Numai că din păcate socoteala, cum se spune, cu cea de acasă, aia din târg nu se potrivește.
De unde să știe el că rața o să-i arate ce înseamnă să deții centura neagră la karate.

Refren:
Cățeluș cu părul creț
Ia bătaie în coteț
El se jură că în viața
Nu mai calcă pe la rață

Dacă mama răbdătoare
Îmi repetă iar și iar
Să nu ies de pe cărare
Și prin iarba să nu sar
Asta-nseamnă că de mult
Nu o prea ascult.
Scufița Roșie eu sunt
Pe glume pusă și pe cânt
Străbat de veacuri drumul lung
La bunicuța să ajung.

Dacă eu încalc povatza
Stând cu fluturii la sfat
Și se trece dimineața
Și ajung pe-nserat
Este limpede oricui
Că nu-i bine.. Nu-i!.
Scufița Roșie eu sunt
Pe glume pusă și pe cânt
Străbat de veacuri drumul lung
La bunicuța să ajung