cantec naiv – Versuri.pro

Emil Isac - Cântec Naiv

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Iubirea noastră este cu păcat.
Oh, toată ziua stăm trântiți în pat
Ca într-un rai adânc și afânat.
Veșmintele pe trupul tău boghet
Nu ți le pui, ci numai în sipet
Le ții, pe șolduri mângâiată-ncet.
Papucii de-i încalți, cu chiu, cu vai,
Faci doar un pas și te oprește-un pai
Căci iar te-așezi, sufletu-n cești să-mi dai.

Emil Brumaru - Cântec Naiv

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Afară plouă laic şi-aş vrea să fii aici,
Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie,
Să lâncezim pe paturi ca două mari pisici
După ce-au lins smântâna (slup-slup!) din farfurie.
Ţi-aş spune-ncet: Dă-mi mâna.. şi poate că mi-ai da-o
Cu sufletu-n ruină ca-n vechi foiletoane
În care-n moi fotolii leşină dulci cucoane
Vărsând pe sâni ceşcuţe de lapte cu c****.
Ţi-aş da deoparte părul cu gura de pe gât,
Cu gura ţi-aş desface nasturii mici de bluză
Şi ţi-aş şopti-n urechea ta fleaţă şi confuză:
„Afară plouă laic şi-s trist şi mi-i urât..”

Attila Jozsef - Cântec Zălud

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

(Együgyű ének).
Bărbat tânăr, de douăzeci de ani, de-un leat cu mine,
Îşi îndrăgeşte foarte tare frumoasa iubită.
Atât de mult chiar cât îşi iubeşte râul, matca în care şi peştii se lasă-n mâl
dacă au obosit.
O mângâie necontenit şi o iubeşte foarte.
Dacă primeşte flori, i le dăruieşte toate, îi dă şi pâinea, n-o ţine pentru el.
Îi citeşte ziarul, aşteaptă până adoarme, apoi se culcă şi el.
O ajută să facă şi focul şi fluierând îi taie lemne.
Dacă aş avea iubită, şi eu aş iubi-o foarte mult,
Chiar la fel ca râul, matca.
aprilie 1925

Attila Jozsef - Cântec Naiv

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Tânăr, de douăzeci de ani, de vârsta mea,
Pe iubita frumoasă o iubește mult,
Așa o iubește, cum râul își iubește albia,
Unde și peștii se ascund în mâl, dacă au obosit,
Doar o mângâie și o iubește mult,
Dacă primește flori, îi dă toate, îi dă și pâinea,
N-o taie el singur.
Îi citește ziarul, așteaptă
până când adoarme, apoi adoarme și el,
O ajută să aprindă focul și fluierând taie lemnele,
Dacă aș avea iubită, și eu aș iubi-o mult,
Tocmai, cum râul își iubește albia.