Rimma Kazakova – Caii

Nechează caii.În vecinătatea trenurilor,a clădirilor înalte, a podurilor dantelate –ca o stranie ironienechează caii.Țipă răgușit locomotivele,zboară avioanele argintii,unde lângă nori tot le va ajungenechezatul cailor.Mă culc și-mi atârnrufăria de nylon, scânteietoare,dar din relonul și rolanul meunechează caii.Văd arcul masiv al mongolilorși vechiul plug și tăcuta luncă a lui Bejin.Din adânc, de la începutul începuturilor,nechează caii.Un … Citește mai mult

Gheorghe Tomozei – Caii

Caii bătrâni spre abatoare,Indii, mărgeanuri șiroind și așii,Ei, blânzii ce, ca niște șerpi ai casiiNe-au privegheat pereții-n clatinare.Nici capetele nu-și vor mai întoarceCu coamele tot falnice, vibrând,Ei, galopând pe nouri și pe vânt,Pe lung de săbii și săgeți de arce.Ei mișcă-n mers biblioteci de oase,Cu biblii îngropate-n palimpseste,Foi de papirus, pergamente roase,Caligrafii de sânge, pe … Citește mai mult

Florența Albu – Caii

În zori treceau caii,frații mei drepți din os de zei.Austrul le încetinea mișcările,le subția în aer mușchii, coameleși gleznele – iar când se încheiagalopul tot, din coapsă la copită,în aer mai vibra flacăra trupului,lumina trapului,văzduhul zvelt.Treceau și-i mai visam,și-i mai vedeam,reluam mișcareade unde rămăsese-n aer,încercam să-mi potrivesccoama-n lumină, glezna,arcuirea șirei spinării,vibrarea mușchilor.Și doar în mintea … Citește mai mult