Versuri corectate și adnotate
Rezemat în cot, pe-o ranătolănește Buda-n templu:cap de aur, trup de aur.Artă moartă, te contemplu!Aoleu, mă doare văzul:un furnic, de nu știu când,scormonește-n ochiul Budei.Buda doarme lăcrimând!Of, mi-e milă! Of, mi-e jale!Aș sufla furnicul, darochiul Budei mă ținteșteprintre lacrimi, avatar.
Departe de valahicele șesuri,îl sug osânda, pacostea și anii,ros de năluci și fript de pofte stranii,cu ochi fierbinți și lacomi de culesuri.Demult nu-l mai îmbie musulmanii,înfipți în pari cu tururi și cu fesuri,dar încă-i dau târcoale dulci și ghesuri,în temnița din Buda, șobolanii.Când luna în mătăsuri îl înșfacă,zâmbind celulei, galeș și cucernic,cioplește câte-o așchie gingașă.și-mplântă-n … Citește mai mult