Bucuria vieții – Versuri.pro

Daniela Condurache - Doamne, Cum Trece Vremea!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cânta sus o turturea,
Doamne, cum trece vremea,
Eu în cale m-am oprit,
Inima mi-o tresărit,
Cât ești tânăr nu gândești
C-anii trec și-mbătrânești,
Tot așa gândeam și eu
Să stau tânără mereu.
Te zbați și aduni avere,
Treci ușor peste durere,
Pe cine nu lași la greu
Devine dușmanul tău,
Și mereu cauți norocul
Peste tot și în tot locul
Și când vezi că l-ai găsit
Vezi că ai îmbătrânit.
Lume-n viață cât mai poți
N-asculta vorba la toți,
Nu strânge în ladă banii,
Tu nu vezi cum se duc anii?!
Mai ciocnește-un păhăruț,
Mai iubește un drăguț,
Cu-atâta rămâi din viață,
Ascultă a mea povață.
Refren:
Anii trec și se duc,
Bătrânețile m-ajung,
Ce n-aș da să-i opresc
Și să nu îmbătrânesc.

Mircea Cărtărescu - Mică Elegie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Iubește-mă, pentru că și eu te iubesc,
ține la mine, pentru că și eu țin la tine,
soarele e galben, cerul e albastru, norii sunt albaștri deschis,
deci, dragă, să ne bucurăm de viață.
.. până nu se rupe funia de argint,
până nu se sfărâmă vasul de aur..
câmpiile sunt verzi, șoselele sunt prăfuite,
dealurile sunt aurii, viaductele de cărămidă respiră,
tu ești o fată bună la sfârșit de concediu,
mama ta e o femeie de treabă.
Încearcă să te porți frumos cu mine, să nu mă chinuiești,
să nu dai frâu liber agresivității din tine;
nu te gândi neapărat la măritiș, lasă lucrurile să curgă,
iar când faci dragoste, nu te gândi că faci dragoste.
M-am săturat de amoruri cu pandalii–
cred că și tu ai avut experiențe din astea: mușcatul pernei, ore și
ore de tenis doar ca să uiți
telefoane la care tremuri ca pus în priză – s-au dus dracului
zilele alea, s-a dus psihi-mu, coritaki-mu..
deci iubește-mă, pentru că și eu te iubesc,
ține la mine, pentru că și eu țin la tine,
și chiar dacă n-avem bani deocamdată, să ne bucurăm de plăcerea
de a iubi, și să ne grăbim să trăim,
.. până nu se rupe funia de argint,
până nu se sfărâmă vasul de aur..

Omar Khayyam - Saltă Cupa-n Azurul Lui April

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Saltă cupa-n azurul lui April,
Cât mierla vremii se alintă-n tril –
În haina penitenței nu-i folos,
Aprinde lampa vieții, -al ei fitil.
Rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte

Omar Khayyam - Trăiește-ți Clipă, Căci Clipă-i Viața Ta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Viața se grăbește, rapidă caravană.
Oprește-te și-ncearcă să-ți faci intensă clipa.
Nu mă-ntrista și astăzi, făptură diafană,
Mai toarnă-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa..
Bea vin! În el găsi-vei Viața-fără-moarte.
Pierdută tinerețe din nou ți-o va reda,
Divinul timp al rozei și-al inimii curate!
Trăiește-ți clipa dată! Căci clipă-i viața ta!.
Grăbite ca și apa și repezi ca un vânt
Ce-aleargă prin pustiuri, fug zilele-mi puține.
Și totuși două zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri și ziua care-o să vină mâine.
Nu depăși prezentul cu gândul! Știi tu oare
Măcar dacă-ai să termini cuvântul început?
Mâine poate deja fi-vom asemenea celor care
De șaptezeci de veacuri în neant au dispărut.
În parfumatul prier, când – beată de iubire
Tu îmi întinzi paharul, eu uit ziua de mâine.
De m-aș gândi atuncea la rai și mântuire,
N-aș prețui, iubito, mai mult decât un câine.
Se-ntoarce anotimpul suav al tinereții.
Mi-e dor de vinu-acesta în care înfloresc
Surâsurile toate. Chiar aspru-l prețuiesc.
Nu mă certa. E aspru, căci, are gustul vieții.
Nu caut nici minciuna, nici adevăr viclean.
Dar veșnic să-n cetatea de vin trandafiriu.
Mi-e părul alb, prieteni. Am șaptezeci de ani.
Vreau să mă bucur astăzi. Mâine – poate-i prea târziu.
Culege din viață tot ce-i surâs și floare.
Serbează orice clipă! la cupa cea mai mare!
Alah nu ține seama de vicii sau virtuți. :
Nu numără mătănii, nici ochii ce-i săruți.
Privește-n jur durerea cu mii și mii de fețe.
Cei dragi sunt morți. Ești singur cu palida tristețe
Ridică însă fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp să-l plângi.
Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună:
„Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii!”
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Și noaptea vraja sfântă a clarului de lună?.
Nimic nu mai m-atrage. Dă-mi vin! Ia asta seara
Cea mai frumoasă roza din lume-i gura ta.
Dă-mi vin! Să strălucească aprins la fel ca ea!
Căința mea să fie ca bucla ta, ușoară..
Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine.
Tu bucură-te astăzi! Atâta Îți rămâne.
Ia cupa și te-așează sub luna de cleștar,
Căci mâine poate luna te va căuta-n zadar.
Ce rușinos e timpul celui gândind amar
Că-n lume afli zilnic în loc de îngeri, râme.
Ci tu în cânt de hărtă bea vin dintr-un cleștar,
Căci poate mâine cleștarul o piatră-o să-l sfărâme.
Fă-ți rost de vin și-o fată cu chip de heruvim,
– dacă heruvi există. De Rai grijă să n-ai,
căci în afara dragei și-a cupei – ce alt Rai
mai dulce-i, – dacă este ceva ce Rai numim.
Pe drumul spre iubire cădea-vom în curând
Nepăsător destinul ne va călca-n picioare.
Ridică-te copila – o, cupă vrăjitoare!
Dă-mi buzele aprinse cât încă nu-s pământ!.
Nădejdi nesăbuite mi-au risipit, iubito,
În vânt mulți ani din viață. Dar timpul ce-mi rămâne
Din plin de-acum trăi-l-voi. Vreau prin intensul mâine
S-ajung din urmă viața pe care n-am trăit-o.
Vreau doar o cupă plină, o pâine de jumate
Și-o carte de poeme. Și dacă sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruină, – mai fericit ca mine
Nici un sultan nu este cu-o sută de palate.
În zori într-o tavernă s-a auzit un glas:
„O, voi nebuni de viață! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnați-l iar în cupe, înainte ca destinul
Cu lacrime să umple paharu-acestui ceas!”.
Nu mai cârti, nu geme – durerea mea! Tăcere!
Îți voi găsi balsamul ce vindecă și minte!
Vreau să-mi revăd iubita, cât inima o cere.
Vreau să trăiesc! Căci morții nu-și mai aduc aminte.
Nu-ți răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoiește zilnic a desfătării carte.
Bea vin și poartă-ți pașii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ți-e drumul de la surâs la moarte.
Sfârșit e Ramazanul! O, inimi veștejite!
Se-ntoarce bucuria! Vor vinde iar surâsuri
Cei care poartă vinul – neguțători de visuri.
Redați-mă vieții, chemări ale iubitei!.
În loc s-o faci să cânte cu fiece zvâcnire,
Tu inima ți-ai pus-o în lanțuri de mâhnire..
Iar mintea ta și chipul ți le-ai îndoliat.
– Mă tot uimesc într-una: „Ce ignorant ciudat!”.
Privește! Trandafirul se leagănă în vânt.
Ce patimaș îi cântă de sus privighetoarea!
Bea! Ca să uiți că vântul va scutura azi floarea
Și va lua cu dânsul fermecătorul cânt..
Ce-i înțelept? Să-ți bucuri camarile ființei
Având în mâna o cupă. Ce-a fost și ce-i de față
Să nu te mai frământe. Fă-ți dintr-o clipă-o viață
Și sufletul sloboade-l din temnițele minții.
Nimic n-au să te-nvețe savanții. Dar alintul
Suav al unor gene o să te instruiască
Ce este fericirea. Preschimbă-n vin argintul,
Căci țărna e grăbită ca să te găzduiască.
S-au desfăcut în juru-mi, aprinși iar trandafirii.
Desfă-ți și tu simțirea în bucuria firii.
C-un înger blond alături, ia cupa și-o desartă,
Căci îngerul cel negru al morții-așteaptă-n poartă.

Reykon - Disfruta La Vida (Romana)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Bucură-te de viață
În fiecare zi
Ne trezim în această junglă de beton
Încercând să facem totul bine
Dar e imposibil să îi mulțumim pe toți.
Doar criticați și nu mă lăsați să îmi trăiesc viața
Ca și cum ar fi ai voștri banii pe care îi cheltuiesc
Nimănui nu îi datorez toate lucrurile le care le am
Și vine sfârșitul de săptămână și deja dansez.
De aceea bucură-te de viață
Și încetează să îi mai vorbești de rău pe ceilalți
Ce ucide mai mult în lumea asta este invidia
De aceea mă înconjor de lume bună, ce bine este!
Ah bucură-te de viață
Nu le mai face rău celorlalți
Eu acolo SUS am un DUMNEZEU care mă îngrijește
Și mă protejează și nu îmi pasă de noroc
Ce bine este!
Dacă tu îmi cunoști doar exteriorul
De ce mă tot critici tot timpul?
Am o mie de greșeli și o mie de defecte
Aruncă prima piatră domnule perfect.
Așa că spuneți-mi ziarelor de ce mă criticați
Pentru mi-am pus niște ochelari și deja mă cred la modă
Nu prietene, inventați doar ca să vindeți
Din cauza persoanelor bârfitoare lumea asta e de ca.. t.
Parcă darul meu mi-a fost dăruit
Câte lacrimi am vărsat
Niciodată nu a contat când am reușit
A contat doar când am dat-o în bară.
Serios!
De aceea bucură-te de viață
Și încetează să îi mai vorbești de rău pe ceilalți
Ce ucide mai mult în lumea asta este invidia
De aceea mă înconjor de lume bună, ce bine este!
Ah bucură-te de viață
Nu le mai face rău celorlalți
Eu acolo SUS am un DUMNEZEU care mă îngrijește
Și mă protejează și nu îmi pasă de noroc
Ce bine este!
Timpurile s-au schimbat și am dat de bani
Pentru că mulți confundă, a fi umil cu neajutorat
Și vor mult dar dau puțin
Mâncați gumă, doar nu sunt loterie.
Dacă iubita te-a lăsat sau șeful te-a certat
Ia aminte amice pentru că asta e melodia ta
Dacă de bani ai făcut rost sau ai rămas pe dinafara
Ia aminte amice pentru că asta e melodia ta.
De aceea bucură-te de viață
Și încetează să îi mai vorbești de rău pe ceilalți
Ce ucide mai mult în lumea asta este invidia
De aceea mă înconjor de lume bună, ce bine este!
Ah bucură-te de viață
Nu le mai face rău celorlalți
Eu acolo SUS am un DUMNEZEU care mă îngrijește
Și mă protejează și nu îmi pasă de noroc
Ce bine este!
Sunt Reykon El Lider
Să Nu Uiți
Din La Ciudad de DIOS!

Radical - Bucură-te de Viață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cu toții vrem prea multe de la viață
Ca să le obții, tre’ să-ncerci, unii încearcă
Alții cu gândul că o să pice din cer așteaptă
Dar le trece timpul doar cu o speranță
Mai sunt și cei care ca disperații aleargă
Bagă muncă, fie că-i seară sau dimineața
Ei nu trăiesc, doar trec prin viață
Băgând servici zi de zi îți trece timpu’
E trist când nici de Crăciun nu simți spiritu’
Când ai ajuns să te uiți uitat la copii
Că tu ai ales să nu ai parte de bucurii
Ești terminat, ai în cap numai prostii
Dacă mulți au ales să trăiască așa
Ignor majoritatea
Zic „viva” pentru minoritatea mea
Care se relaxează puțin pe următorul refren
Și apoi Treispe ne zice câte ceva despre el

Mă simt bine când vorbesc cu fata pe care o plac
Mă bucur când ascult hip-hop
Sunt fericit că mă știu iubit
Nu disper nici atunci când sunt stupid
Tip de fericire când Rapidu’ învinge
Mă bucur chiar și când ninge
Și o plăcere când fata aceea mă atinge
Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ce fac
Poate mă ajută să scot și un album de rap
Nu regret nimic din tot ce s-a întâmplat
Trăiesc doar în prezent, așa am învățat
Deși poate mă înțelegi și mă crezi ciudat
Sunt Treipe, asta sunt cu adevărat
În lucrurile simple mereu mă regăsesc
Mă bucur de viață și sigur nu greșesc (și sigur nu greșesc)

Dimineața plec la școală cu mare chef de viață
Profesorii rămân mască când le spun în față
Că teoria nu atât de mult cotează
Ce spun ei puțin îmi pasă
Vezi doza mea de ignoranță
E bună atât timp cât nu o dau în aroganță
Îmi respect principiile, nu fac nici un compromis
Care să mă facă să realizez al meu vis
Trăiesc viața cu o bucurie de nedescris
Și sper că încă mai am de trăit
Căci mai sunt destule gânduri care să le pun pe bit
Și încă aștept fata care să mă facă fericit
Și momentul în care să mă pot simți împlinit

LEO:
Dar până atunci nu stau departe
Cu problemele mele am dat o parte-n parte
Și am făcut ce am făcut că le-am lăsat în spate
Am trecut și voi trece mereu peste toate
Acum am un mare zâmbet pe față
Cu care mă trezesc în fiecare dimineață
Nu stau pe uscat, mai desfac un Ursus
Și îl închin alora care au o mână sus

Refren:
Hai bucură-te de viață mai mult
Trăiește clipa, simte plăcerea unui sărut
Înfructă-te din fericire, nu mai sta pe gând
Dacă nu vrei să plângi văzând anii trecând
Hai bucură-te de viață mai mult
Trăiește clipa, simte plăcerea unui sărut
Înfructă-te din fericire, nu mai sta pe gând
Dacă nu vrei să plângi văzând anii trecând
Hai bucură-te de viață mai mult
Trăiește clipa, simte plăcerea unui sărut
Înfructă-te din fericire, nu mai sta pe gând
Dacă nu vrei să plângi văzând anii trecând

Pablo Neruda - Oda Bucuriei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Bucurie,
verde frunza
lipită de geam,
micuța
lumina
de-abia născută,
elefant sonor,
scăpărătoare
monedă,
și, câteodată,
vijelie trecătoare,
sau, mai degrabă,
pâine statornică,
nădejde-mplinită,
datorie desfășurată.
Disprețuitu-te-am, bucurie.
Rele povete primit-am.
Luna
pe căile ei m-a purtat.
Străvechii poeți
ma-nzestrară cu ochelari
și, lângă fiece lucru,
un nimb de-ntuneric
lăsai,
deasupra florii, o neagră cunună,
deasupra gurii iubite,
sărut de tristețe.
E încă devreme.
Primește-mi căința.
Gândeam că numai și numai
dacă inima mea
s-ar aprinde
de spinii durerii,
dacă ploaia mi-ar muia
veșmântul,
în vanata țară a morții,
dacă aș închide
trandafirului ochii
și-aș atinge rana,
și aș lua parte
la toate durerile,
aș putea să-i ajut pe oameni.
N-aveam dreptate.
M-am rătăcit,
și astăzi te chem, bucurie.
La fel ca pământul
ești
necesară.
La fel ca pâinea ești de curată.
La fel ca râul ești de sonoră.
La fel ca albina, zburând, împarți mierea.
Un tânăr tăcut
am fost,
— bucurie —
desfrânate mi se păreau
cosițele tale.
N-a fost adevărat,
am aflat-o
când cascada și-au despletit
în inima mea.
Azi, bucurie, întâlnită pe stradă, du-mă cu tine, departe de cărți :
La fel ca focul dai viață căminelor.
cu tine vreau să merg din casă în casă, din sat în sat, din flamură-n flamură.
Nu ești numai a mea.
Vom merge pe insule,
vom merge pe mări.
în galerii de mină
și în păduri.
Nu numai sihastri tăietori de lemne
și biete spălătorese,
sau falnici și augusti
cioplitori de piatră
îmi vor întinde ciorchinele tale,
ci și tăietorii de lemn
și marinarii
organizați,
uniți între ei, în sindicate,
băieții neînfricați,
în luptele lor.
Cu tine, în largul lumii! Cu cântecul meu! Cu zborul stelei întredeschis, cu desfătările spumei!
îmi voi plăti datoria față de toți, căci tuturor le sunt dator bucuria.
Nimeni să nu se mire
că mă-ndrept spre oameni
cu daruri terestre,
căci luptând am aflat
că datoria mea pe pământ
e să-mpart bucuria.
Cu cântecul meu împlinesc destinul.

Elis Armeanca - Să-Mi Fac Talentul Meu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Nu trăiesc degeaba, știu să mă distrez
Azi e timpul meu și vreau să hoinăresc
Am numai o viață, nu am două vieți
Vreau să joc într-una și să chefuiesc [bis].
Să-mi fac talentul meu cum îmi place mie
Nu se știe viața ce-mi oferă mâine
Toate să le fac la timpul potrivit
Știu că nu mai am o viață de trăit [bis].
Vreau să beau, să joc, să-mi cânte muzica
Să cânte pentru mine, e plăcerea mea
E frumoasă viața, și-mi place să iubesc
Să știu și eu în lume, pentru ce trăiesc [bis].
Să-mi fac talentul meu cum îmi place mie
Nu se știe viața ce-mi oferă mâine
Toate să le fac la timpul potrivit
Știu că nu mai am o viață de trăit [bis].
Nu trăiesc degeaba, știu să mă distrez
Azi e timpul meu și vreau să hoinăresc
Am numai o viață, nu am două vieți
Vreau să joc într-una și să chefuiesc
Vreau să beau, să joc, să-mi cânte muzica
Să cânte pentru mine, e plăcerea mea
E frumoasă viața, și-mi place să iubesc
Să știu și eu în lume, pentru ce trăiesc.
Să-mi fac talentul meu cum îmi place mie
Nu se știe viața ce-mi oferă mâine
Toate să le fac la timpul potrivit
Știu că nu mai am o viață de trăit [bis]

Omar Khayyam - Trăiește-ți Clipa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Viața se grăbește, rapidă caravană.
Oprește-te și-ncearcă să-ți faci intensă clipa.
Nu mă-ntrista și astăzi, făptură diafană,
Mai toarnă-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa..
Bea vin! În el găsi-vei Viața-fără-moarte.
Pierduta tinerețe din nou ți-o va reda,
Divinul timp al rozei și-al inimii curate!
Trăiește-ți clipa dată! Căci clipa-i viața ta!.
Grăbite ca și apa și repezi ca un vânt
Ce-aleargă prin pustiuri, fug zilele-mi puține.
Și totuși doua zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri și ziua care-o să vină mâine.
Nu depăși prezentul cu gândul! Știi tu oare
Măcar daca-ai să termini cuvântul început?
Mâini poate deja fi-vom asemeni celor care
De șaptezeci de veacuri în neant au dispărut.
În parfumatul prier, când – beată de iubire
Tu îmi întinzi paharul, eu uit ziua de mâine.
De m-aș gândi atuncea la rai si mântuire,
N-aș prețui, iubito, mai mult decât un câine.
Se-ntoarce anotimpul suav al tinereții.
Mi-e dor de vinu-acesta în care înfloresc
Surâsurile toate. Chiar aspru-l prețuiesc.
Nu m-a certat. E aspru, căci, are gustul vieții.
Nu caut nici minciună, nici adevăr viclean.
Dar veșnic să-n cetatea de vin trandafiriu.
Mi-e părul alb, prieteni. Am șaptezeci de ani.
Vreau să mă bucur astăzi. Mâini – poate-i prea târziu.
Culege din viața tot ce-i surâs și floare.
Serbează orice clipă! la cupa cea mai mare!
Alah nu ține seama de vicii sau virtuți. :
Nu numără mătănii, nici ochii ce-i săruți.
Privește-n jur durerea cu mii și mii de fețe.
Cei dragi sunt morți. Ești singur cu palida tristețe
Ridică însă fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp să-l plângi.
Cât de sarac e-acela ce nu poate să spună:
„Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii!”
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Și noaptea vraja sfântă a clarului de lună?.
Nimic nu mai m-atrage. Dă-mi vin! În astă seară
Cea mai frumoasă roza din lume-i gura ta.
Dă-mi vin! Să strălucească aprins la fel ca ea!
Căința mea să fie ca bucla ta, ușoară..
Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine.
Tu bucură-te astăzi! Atâta îți ramâne.
Ia cupa și te-așează sub luna de cleștar,
Căci mâine poate luna te va căta-n zadar.
Ce rușinos e timpul celui gândind amar
Că-n lume afli zilnic în loc de îngeri, râme.
Ci tu în cânt de harpă bea vin dintr-un cleștar,
Căci poate mâini cleștarul o piatră-o să-l sfărâme.
Fă-ți rost de vin și-o fată cu chip de heruvim,
– dacă heruvi există. De Rai grija să n-ai,
Căci în afara dragei și-a cupei – ce alt Rai
Mai dulce-i, – dacă este ceva ce Rai numim.
Pe drumul spre iubire cădea-vom în curând
Nepăsător destinul ne va călca-n picioare.
Ridică-te copilă – o, cupă vrăjitoare!
Dă-mi buzele aprinse cât înca nu-s pământ!.
Nădejdi nesăbuite mi-au risipit, iubito,
În vânt mulți ani din viață. Dar timpul ce-mi rămâne
Din plin de-acum trăi-l-voi. Vreau prin intensul mâne
S-ajung din urmă viața pe care n-am trăit-o.
Vreau doar o cupă plină, o pâine de jumate
Și-o carte de poeme. Și dacă sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruină, – mai fericit ca mine
Nici un sultan nu este cu-o sută de palate.
În zori într-o tavernă s-a auzit un glas:
„O, voi nebuni de viață! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnați-l iar în cupe, înainte ca destinul
Cu lacrime să umple paharu-acestui ceas!”.
Nu mai cârti, nu geme – durerea mea! Tăcere!
Îți voi gasi balsamul ce vindecă și minte!
Vreau să-mi revăd iubita, cât inima o cere.
Vreau să trăiesc! Căci morții nu-și mai aduc aminte.
Nu-ți răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoiește zilnic a desfătării carte.
Bea vin și poartă-ți pașii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ți-e drumul de la surâs la moarte.
Sfârșit e Ramazanul! O, inimi veștejite!
Se-ntoarce bucuria! Vor vinde iar surâsuri
Cei care poarta vinul – negutători de visuri.
Redați-mă vieții, chemări ale iubitei!.
În loc s-o fac să cânte cu fiece zvâcnire,
Tu inima ți-ai pus-o în lanțuri de mâhnire..
Iar mintea ta și chipul ți le-ai îndoliat.
– Mă tot uimesc într-una: „Ce ignorant ciudat!”.
Privește! Trandafirul se leagănă în vânt.
Ce pătimaș îi cânta de sus privighetoarea!
Bea! Ca să uiți ca vântul va scutura azi floarea
Și va lua cu dânsul fermecătorul cânt..
Ce-i înțelept? Să-ți bucuri cămările ființei
Având în mână o cupă. Ce-a fost și ce-i de față
Să nu te mai frământe. Fă-ți dintr-o clipă-o viață
Și sufletul sloboade-l din temnițele minții.
Nimic n-au să te-nvețe savanții. Dar alintul
Suav al unor gene o să te instruiască
Ce este fericirea. Preschimbă-n vin argintul,
Căci iarna e grăbita ca să te găzduiască.
S-au desfăcut în juru-mi, aprinsi iar trandafirii.
Desfa-ți și tu simțirea în bucuria firii.
C-un înger blond alături, ia cupa și-o deșartă,
Căci îngerul cel negru al morții-așteaptă-n poartă.

Omar Khayyam - Bea Vin! În El Găs-Vei Viața-Fără-Moarte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Bea vin! În el găs-vei Viață-fără-moarte. / Pierduta tinerețe din nou ți-o va reda, / ... →