biserici – Versuri.pro

Marin Sorescu - Peisaj

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Au început să mișune, poznașe,
Pentru șoferi grăbiți, mineri sau clerici,
Indicatoare noi, în vechi orașe:
«Atenție sporită! Trec biserici! ».
Cu lanț încinse, trase c-o tânjală,
Alunecă, melci pașnici, pe butuci
Și sfinții nevrozați, pe tencuială,
Își fac cu limba nevăzute cruci.
În fața lor, se cască o distanță
Imensă, presărată cu nevoi,
Când secole-am trăit în transhumanță
Acum plimbăm biserici: n-avem oi!.
Și ca un miel, care-a rămas de turmă,
Clopotnița dispare fără urmă.

Christian W Schenk - Anonimul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dumnezeu n-a dat pământul idioților din lume,
mândrilor plutind cu vântul igrasiilor pe spume,
sugrumate de-un tembel
inocent la-nfățișare,
amintind de-un porumbel
născocind din întâmplare
umbra chipurilor sale.
Caii pun lumina sacră
pe altare de biserici
răsturnate peste glia
aruncată de copite
înspre Cel ce-a adormit –.
(El a uitat gândacii și florile și curcubeul
El s-a culcat mult prea târziu dormind
un somn fără de vise
El a înlemnit sub cruci de piatră
și-a putrezit trădându-și somnul
El doarme-n pulberi de imagini
pe care le croim din nou după o haină
din ruina primei biserici de lut ars.
nici gâzele nici curcubeul nici caii
nu-i mai știu măsura
îi simt însă întregul gol prin tălpi ce calcă
aer roșu și simte bice împletite-n hamuri.
noi am pornit din El în lume
dar El se-ascunde mic și gol
în vise fără somn și totuși…
El a ieșit când am intrat
din El înspre afară).
– visele păzesc trădarea celor care se trezesc -.
biserici mici cresc peste catedrale
cuvinte mici țin frazele în hamuri
când zorile despică noaptea
când razele se sparg de norii
micimilor închipuite.
scoicile-au născut sub valuri
amforele siameze ce ne-ndeamnă
a ne scurge din trecut de naufragii
prin altare de capele peste domurile lumii.

Gheorghe Pitut - Noaptea (II)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Nu mai vedem bisericile cum plutesc pe ape și ne rugăm în cor cu toate semințiile să ne salveze marea.
Până departe apele-au fugit de noi și vine
Noaptea,
în coate
prăbușiți, un murmur de blesteme ridică turnuri negre până-n cer.
Ne-a părăsit
Străinul alb, prin trupurile noastre umblă furnici în voie, să vină,
Doamne, apa să ne spele, trăim aici de-atâta vreme, cuvinte nu mai sunt să ne-nțelegem, orice ai spune sună ca de pe altă lume, o mamă rupe lacom bucăți din ultimul născut – Osana!

Paul Sava - Clopotele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Clopotele.
Bat clopotele negrelor biserici,
bat mereu,
și fiecare dangăt e un strigăt către Dumnezeu,
care se uită surd și mut în lume.
Paul Sava-Lacrimi Uscate

Omar Khayyam - În Temple și Biserici Moschei și Mănăstiri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În temple și biserici, moschei și mânăstiri / Se-ascund cei ce au teamă de-a iadului ... →

Ion Minulescu - În Orașul Cu Trei Sute De Biserici

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

În orașul cu trei sute de biserici,
De trei ani,
Sună clopotele-ntruna..
Și orașul-i plin de lume
Ce se-ntreabă:
– Unde-i sfântul?
Unde-i sfânta fără nume?..
Pentru cine sună-ntruna clopotele de trei ani?..
Preoții-mbrăcați în negru, ca și cioclii,
De trei ani,
Încruntați privesc mulțimea albă adunată-n stradă,
Preoții-mbrăcați în negru păsărilor mari de pradă
Tremură când văd mulțimea răzvrătită de trei ani!..
– Unde-i sfântul?
Unde-i sfânta fără nume?
Să ne spună,
Pentru cine sună-ntruna clopotele de trei ani?
Cui trimitem noi atâtea lumânări
Și-atâția bani?
Unde-i sfânta iertătoare de păcate?..
Să ne spună..
Și-ntrebările mulțimii răzvrătite
Se ridică
Ca și valurile mării frământate de furtună,
Și-n orașul cu trei sute de biserici
Parcă pică
Din văzduh amenințarea:
– Să ne spună.. să ne spună..
……….
În orașul cu trei sute de biserici,
De trei zile,
Nu mai sună nici un clopot – nici un clopot de aramă;
Și orașul cu trei sute de biserici,
De trei zile,
Pare-a fi pictat în dosul unui geam de panoramă!..

Nicolae Iorga - În Durere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Biserici sfinte s-au culcat
Și au căzut mândre palate:
Din tot ce am întruchipat
Rămas-a o pustietate.
Te plimbi-n voie, vântule,
Și, ploaie, bați în lutul gol,
Trec stol de ciori în otrocol, —
Ți-i greu de noi, pământule?.

Ana Blandiana - De-a V-ați Ascunselea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De-a v-ați ascunselea.
Și iată, bisericile
Pornesc să alunece pe asfalt
Ca niște corăbii
Încărcate de spaimă,
Cu turnul catarg
Și pânze umflate
De vântul
Bătând mereu din altă direcție,
Încât,
Dacă mergi neatent pe stradă,
Poți fi oricând călcat de o biserică
Înnebunită,
Grăbită să se ascundă.

Ana Blandiana - Bisericile N-Au Acoperișuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Bisericile n-au acoperișuri,
Ci aripi zgribulite pe trup,
De șindrilă,
Pe care va veni o vreme
Să și le deschidă
Și să se înalțe
Încet, ca în silă,
Ducându-și făpturile
De aur și fum
În văzduh tot mai sus,
Zburând cu vuiet mare, precum
Un stol de păsări grele
Spre apus,
În timp ce munți isterici,
Amestecați cu marea
râșnită către ei
S-ar prăvăli –
Frumos sfârșit al lumii
Sub cerul viu albastru
Roind de mari biserici vii.

Ana Blandiana - Biserici Închise

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Biserici închise
Ca niște case cu proprietarul plecat
Fără să spună pe cât timp,
Fără să lase adresa.
În jurul lor orașul
Rotește tramvaie, biciclete,
Claxoane, reclame,
Locuitorii grăbiți
Vând și cumpără, vând și cumpără,
Vând și cumpără, vând și cumpără,
Mănâncă în mers.
Și, din când în când, obosiți,
Se opresc să bea o cafea
La o măsuță pe trotuarul
De lângă o catedrală din secolul XI,
Pe care o privesc fără să o vadă,
Pentru că vorbesc la telefon
Și fără să se întrebe
Cine este cel ce a locuit cândva
Într-o casă atât de mare.