bezna

Aleksandr Blok – În Maiestuosul Drum Oprit

de

În maiestuosul drum oprit,Prin beznă focuri mă-nconjor,Ca să găsesc ce mi-am dorit,Eu timp mai am doar până-n zori.Pășesc ‘nainte – beznă grea,Abis de ceți – ‘napoi privind.Doar zariștea se vede-abiaC-un semn știut ademenind.Dar drumu-i greu acum nespus,Pădurea-i neagră, câmpul mut.E-un iluzoriu doar ținutPrea depărtata stea de sus.Ea-i semnu-n cale răsărit,Pe cale alte zile-l vor.Ca să … Citește mai mult

Aleksandr Blok – Sunt Un Nimic

de

Sunt un nimic. Strălucitoare,Îngheață visele pe rând.În fața profunzimii tale,Eu plin de plenitudini sunt.În ale Rozelor mistereNu știu ce țeluri ai ascuns,Cine te-așteaptă în tăcere,Ce îngeri au venit de sus..Lumina-naltă, bezna mareAșteaptă-n Tine-acum febril –Cunoașterii i-s dezlegareȘi-i sunt sublimei minți delir.26 aprilie 1902Volumul ”’Versuri despre Preafrumoasa Doamnă”’

Aleksandr Blok – După Orașul Întunecat

de

După orașu-ntunecatSe pierde-al gheții drum.Eu, cel cu bezna-ngemănat,Pășeam încet de-acum.Urla văzduhul răscolitDe-un vifor furios.Din beznă-n cale mi-a ieșitUn ins misterios.De mine chipul și-ascundea,Pășea-nainte, -ntins,Spre gheața care se sfârșea,Spre focu-n neguri stins.S-a-ntors spre mine și-am văzutUn singur ochi arzând.Apoi vîltoarea l-a-ncăput,Văpaia lui stingând.Iar cercul glacial l-a spartAl undelor tumult.Gingașul chip s-a-mpurpuratȘi neaua a gemut.Și nu puteam … Citește mai mult

Aleksandr Blok – Noaptea-n Beznă-nfricoșată

de

Olgăi M. Soloviova.Noaptea, -n bezna-nfricoșată –Al genunii fiu bizar –Palid un strigoi se-aratăPe-al câmpiilor hotarȘi câmpiile deodatăReci, străine, negre par.Numai rar când domnul spune,Fiica sfântului tărâmDin castel în văgăuneScoate visele de fumȘi-ale primăverii zânePe câmpie ies, duium.23 aprilie 1901Volumul ”Versuri despre Preafrumoasa Doamnă”

Ara Alexandru Șișmanian – Cântecul Străinului

de

Zeiță neagră juisează șobolanii tăi de sevă,caverna de silabe ne privește – solitară – goală.Plângi întuneric – plângi sângele scrierii tale,plâng inversate szenta pe holofernes –iudita pe olandezul zburător.Prea multe lacrimi –prea multe cuvinte suspendate-n întuneric,totul nu e decât ecoul beznei – nimic alt decât ecoul beznei.Buzele mele plâng –lacrimile curg pe obrajii înstrăinați ai … Citește mai mult

Vlad Flueraru – Bezna

de

Îmi vine să-arunc telefonulȘi eu-s ocupat, nu e doar tonulM-am certat destul cu somnulMesajul meu vocal rămâne tot nu.Simt verdele pan’ la roșu de parcă sunt portughezPauză la procesoare, n-ar trebui să mă turez, nuN-am nevoie de stres, te văd, mă teleportezM-am pus de ceva timp pe silențios, unii încă vor să vibrez.Mm, 25 de … Citește mai mult

Wolf Von Aichelburg – Cuvintele

de

Cuvintele m-au părăsit deodată.Închis într-o muţenie seninănu mai aştept pe nimeni să mai vină,iar bezna mă cuprinde, furişată.Ce ar fi de spus în surda-ntunecare,şi limba cui, s-ajungă, mai încearcăpe-a mea, de mine-nstrăinată parcă?Zâmbesc, când tu începi o întrebare.Să mai arăt şi să numesc, îmi ceri,când sunt de toate strâns împresurat.Ce nici nu mai speram, s-a … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Spleen

de

Și sufletul, în gheara beznei, țipă:Zadarnic bați în mine ca-ntr-o poartă,strigoi cu ochii roșii ai vremei; spartătăcerea bate-n clopote o clipă.O, dac-un vis ciudat, ca o aripăar rătăci ca-ntr-o vioară moartăîn mine cel afurisit de soartă,bătut de lepră și lovit de gripă.Atunci, amic cu ploaia și cu vântul,pleșuv de bucurie și de viață,voi integra, ca-n … Citește mai mult