barca – Versuri.pro

Tadeusz Rożewicz - Văd Nebuni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Văd nebuni care
Au mers pe mare,
Au crezut până la capăt
Și s-au dus la fund.
Încă și acum ei înclină
Barca mea nesigură.
Înlătur acele rigide
Palme îngrozitor de viu.
Le înlătur an de an.

Aurel Rau - Larg

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu mi-a rămas decât o barcă într-un ocean îndepărtat.
Rotundă ca o lună ori ca un sfert de geamandură ori ca o amforă.
Atât cât abia să te poți ține între vuiete –
Claun în larma circului.

Smsoso - Barca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Barca.
Tot nu m-am vindecat de tine
Şi, chiar de-aş fi mai sănătos
Mi-aş mai dori puţin de bine,
Din tot ce-aveam mai de folos.
Avut-am de ales, cum poate
Chiar orice amorez s-o facă,
Dar m-am trezit târziu în noapte
Vâslind tot singur, într-o barcă.
O barcă ce plutea-n derivă
Şi cu ea, doar singur eu,
Simţeam cum îmi puneam colivă
Peste tot cerul, curcubeu.
Şi mi te-am vrut puţin, la mine
În barca vieţii scufundată,
Ca să unim două destine,
Ce nu se vor uni vreodată.
Dar vai, încerc apoi ca să înot
Printre mai tumultoase valuri
Şi realizez că nu mai pot,
S-ajung la crucea dintre dealuri.
La care să mă-nchin pios
Şi doar să sper că parcă, parcă,
Cândva, luptând făr’ de folos
Te vei urca, la mine-n barcă.

Marin Sorescu - Barca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cel mai greu se cară o barcă
Peste muntele Ararat.
Este munca la care m-am înhămat.
Barcă-n loc de arcă.
Iar potopul – demult a secat.
Vâslele îmi intră în crăpături,
Se îndoaie şi se frâng,
Înaintarea este numai hurducături.
Praful intră pe mai multe guri.
Stau lângă cârmă şi plâng.
Lacrimile mele, pâraie,
Umflă văile cu bolboroşi.
De ce m-ai ursit, Doamne, să ţin loc de ploaie?
Nu mai deosebeşti păcătoşii de credincioşi?
Pe valuri de jale barca saltă, greoaie.
După patruzeci de zile, istovit,
Aş da drumul la porumbel.
Am şi-o ramură de măslin şi-un inel.
Porumbelul sub barcă a-mpietrit.
Este stânca de care m-am izbit!

Cabron - Barca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Barca pe valuri plutește ușor
Și mă duce pe mine la nivelul următor
Cu ochelari la ochi singur prin lume călător
Soarele mă arde zici că-i luna lui cuptor.
Și-ncerc să fug de la oraș, bro
Cu telefonu’ full și căștile cu basi, bro
Să uit de orice rele și de oameni lași
Care te-ar pune gaj pentru orice avantaj
Să producă niște cash, bai, mă lași?.
Dar azi e bine, mă gândesc decât la mine și punct
Vreau să mă duc unde mă duc picioarele pe pământ
Și-n drumul meu să trec peste obstacol râzând
Și pe cuvânt dacă mai vreau să mai aud vreun cuvânt.
Zici că-i zi de vară,
Miroase-a grătare și lumea zici că e la mare, cântare p-afară
Bagaje, bagaje, bagaje de parcă-s studenți la Costinești în gară
Momentu’ perfect, fii fără regret și dă-o ca prima oară, bro
De parc-ar fi ultima oară!.
Barca pe valuri plutește ușor
Și mă duce pe mine la nivelul următor
Cu ochelari la ochi singur prin lume călător
Soarele mă arde zici că-i luna lui cuptor.
Și vreau să-mi iau și câțiva frați, bro
Care mai sunt pe-acasă și nu sunt plecați, bro
Care mai sunt afară și nu sunt intrați
Frați loiali și dedicați, nu vreau d-ăia deghizați
Care-au rămas devotați în continuare.
Am atâtea gânduri, mă poartă de colo-colo
Sunt singur în barca mea, da’n viață nu sunt solo
Timpu’ zboară, da’ncerc să-l opresc cât pot de tare
În oraș pe centru sau pe plajă pe la mare.
Zici că-i vară,
Miroase-a grătare și lumea zici că e la mare, cântare p-afară
Bagaje, bagaje, bagaje de parcă-s studenți la Costinești în gară
Momentu’ perfect, fii fără regret și dă-o ca prima oară, bro
De parc-ar fi ultima oară.
Barca pe valuri plutește ușor
Și mă duce pe mine la nivelul următor
Cu ochelari la ochi singur prin lume călător
Soarele mă arde zici că-i luna lui cuptor

Dean FeaT. Alaila - Mi-Au

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

R: Mi-au o barcă, să plec la mare
Să scap de tine, să dau de soare.
Mi-au o barcă, de salvare
Să fac valuri, pe la mare.
Și zic stop
Mereu pui aceeași placă,
Ma bați la cap, nimic nu ne mai împacă,
Îmi zici mereu, că sunt un golan
Și că nu îmi permit nici măcar un logan.
Îmi spui c-ai vrea și tu o casă mare
Cum au prietenii prietenelor tale.
Ești nebună?
De unde bani, mă?
Tu crezi că sunt neam cu (hahaha).

R: Mi-au o barcă, să plec la mare
Să scap de tine, să dau de soare.
Mi-au o barcă, de salvare
Să fac valuri, pe la mare.
N-am nevoie de ceas, oricum știu că pierd timpul,
Tu simți în talpă tocul
Eu vreau să simt nisipul.
Sunt tipul, cu ochelari de soare
Ce privește direct, destinația către mare.
Și oare?
Vrei o plimbare pe mal?
Vara stai acasă, tu doar iarna ești pe val
E clar
Și e perfect fără tine,
Hai pa că tre să plec, oricum totul va fi bine.

R: Mi-au o barcă, să plec la mare
Să scap de tine, să dau de soare.
Mi-au o barcă, de salvare
Să fac valuri, pe la mare.
Și totuși,
Îmi cer iertare
Știu că doare,
Oare mă vei ierta?
Și vreau să,
Vii cu mine,
Știi prea bine,
Că tu ești marea mea.
CE-AI MĂ???.

R: Mi-au o barcă, să plec la mare
Să scap de tine, să dau de soare.
Mi-au o barcă, de salvare
Să fac valuri, pe la mare.

Grigore Alexandrescu - Barca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pășește lin, o barcă, pe unda adormită!
Respectă al naturii repaos trecător;
Inima mea de zgomot cu totul obosită
Ca la un scump tovarăș se-ncrede-n al tău zbor.
Poartă-mă-n sus, în laturi, oriunde vrei și-ți place,
Unde te-mpinge vântul, sau unde tu dorești;
Toate-mi sunt deopotrivă, dacă mă duci în pace,
Dacă cu mulțumire vederea-mi rătăcești.
Voi cunoașteți, o unde, cu câtă bucurie,
De ce sfârșit pornită, cu ce cuget curat,
Barca mea totdeauna pe-a voastră-mpărăție
Ca-ntre-ale ei cuprinsuri jucând s-a preumblat.
Înghițiți pe tâlharii a căror îndrăzneală,
Cu trupuri sângerate, cu morți vă otrăvesc,
Ce întocmesc comploturi, și fără de sfială,
Aproape de pierzare, ucideri chibzuiesc.
Însă melancolia, amorul și plăcerea,
Primiți-le vesel ca pe ai voștri fii;
Eu vă cunosc mărirea, eu vă slăvesc puterea,
Când alerg pe-ale voastre mult umede câmpii.
Din rătăcita-mi barcă, ce-o las la întâmplare,
Ochii mei către ceruri uimit îi atintesc;
Seninul lor insuflă sfială și mirare;
Eu mă rog în tăcere, vars lacrimi și mă-ncred.
„Cerul o să ne ajute”, zicea a mea iubită.
El până acum tace! Să n-o fi ascultat?
Și poate frumusețea a o vedea mâhnită,
Aducându-i drept jertfă suspin neîncetat?
Dacă într-aste ceasuri de vie desfătare
S-ar afla lângă mine… minut dumnezeït!
Viața nu stă-n zile, și eu cu-ncredințare
Câtă-mi rămâne-aș da-o și-aș zice: am trăit.
Mergi, mergi, ușoară barcă, în dreptu-acelei stele,
Căreia i-am dat nume… un nume ce slăvesc,
Nume ce-n infocarea închipuirii mele
Pe strălucita-i frunte îl văz și îl citesc.
Acolo te oprește, acolo priveghează,
Cât raza ei asupra-ți s-asupra-mi va zâmbi;
Când va pieri cu noaptea, atunci te depărtează,
Și iar cu noaptea vino la dânsa a privi.
Până când fericirea, atâta așteptată,
Îmi va răsplăti veacuri trecute cu amar;
Dacă s-asta nădejde, ca altele-nșelată,
N-o trece ca nădejdea și n-o fi în zadar!

George Gordon Byron - Beppo - Strofa - XIX

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Văzut-ai o gondolă? Nu? Atunci
Să ți-o descriu amănunțit: e-o barcă
Obișnuită-aici, cu linii lungi,
Ușoară dar solidă, și-o încarcă
Sculpturi, la provă. Pe-apele adânci
Gondolier, o mână-alene, parcă
Ar fi-ntr-o luntre un sicriu – și-aici
Nu află nimenea, ce faci, ce zici.

Bvcovia - Barcelona

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Yeah
„Qu’est-ce que tu fais”, mă-ntreabă un francez
Banii eventai, uite cum îi jonglez
Venim după leafă, nici măcar nu ne vezi.
„Qu’est-ce que tu fais”, mă-ntreabă un francez
Banii eventai, uite cum îi jonglez
Venim după leafă, nici măcar nu ne vezi
Căștile pe cap și ascult niște jazz
Zbor la Barcelona și zic uno, dos, tres
Scriu acte la mână de parcă îmi dictez
Atâta zăpadă în jurul nostru, pun fes
Am produs o sumă, cred că-mi cumpăr Rolex.
Barca [Barca], rachete se aprind ca Nasa
Cu două bunoace rup casa
Pe plajă cu muzică salsa
În jurul meu palmieri și chiquitas bonitas
Iar banii se sparg cu elita prin pipa
Nisipu’ ca sita-l atinge gagica
Trei euro iarba, fumăm suntem tripați
Prea sparți [Sparți], nu fugim nici de mascați
Ce încercați cu tipe bronzate și frați.
„Qu’est-ce que tu fais”, mă-ntreabă un francez
Banii eventai, uite cum îi jonglez
Venim după leafă, nici măcar nu ne vezi
Căștile pe cap și ascult niște jazz
Zbor la Barcelona și zic uno, dos, tres
Scriu acte la mână de parcă îmi dictez
Atâta zăpadă în jurul nostru, pun fes
Am produs o sumă, cred că-mi cumpăr Rolex.
Bam, bam, bam, bara, bara, bam
Curge verdeața la sute nu gram
Bam, bam, bam, bara, bara, bam
Noaptea e lună ne facem praf iar
Bam, bam, bam, bara, bara, bam
Curge verdeața ne facem praf iar
Bam, bam, bam, bara, bara, bam
Noaptea e lungă ne facem praf iar.
„Qu’est-ce que tu fais”, mă-ntreabă un francez
Banii eventai, uite cum îi jonglez
Venim după leafă, nici măcar nu ne vezi
Căștile pe cap și ascult niște jazz
Zbor la Barcelona și zic uno, dos, tres
Scriu acte la mână de parcă îmi dictez
Atâta zăpadă în jurul nostru, pun fes
Am produs o sumă, cred că-mi cumpăr Rolex

Afanasii Fet - Departe Un Foc Prizărit Peste Râu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Departe, un foc prizărit peste râu.
Tot valu-n arginturi clătit.
De-i lotca la mal stăpânită în frâu,
Cu lacăt nu-i lanțu-nrobit.
Și nime-ntrebare nu-mi lepede
Pe unde mă-ndrept, cu ce vis.
Mai repede, vâslă, mai repede!
Iar malul în pâcle s-a-nchis.
Și ce-i? Pentru ce dară dreptul eu oare
Să plec n-aș avea? De ce frâu –
S-aștept iar chemări și-nnoptare,
O barcă și vâsla, un foc peste râu?..