Strofa I:
Mi-e jenă că facem rap și nu pricep
Cum de atâta timp batem pasul pe loc ca la step.
Mi-e jenă că sunt silit să fac parte
Din ăștia care după battle o dau parte-n parte.
N-aveți studiu de carte, vă garantez, că pot să aberez iar tu să crezi că filozofez
Sau invers îți garantez că nici la asta nu te-ai prins de subînțeles.
Mi-e jenă că sunt numiți artiștii, unii că pun lovele pe masă,
Alții își fac loc cu pumnii.
Nu-mi zii că n-am habar de artă, când eu am premii naționale pentru poezie, gura spartă.
Mi-e jenă când intru-n scenă și văd că-i plin de figuranți ce te privesc în genu’: „Ce m**a, ce m**a?!”
Eu zic că-i o problemă faptul că mi-e jenă.

Strofa II:
Mi-e jenă că mulți spun că dau lecții și teme,
Dar când îi pui s-o demonstreze nu au teoreme
Și nu au scris în viața lor un vers pe foaie,
E, cuplați la forumuri, când dați de mine pe stradă vă cad coa***e.
Mi-e jenă că mulți în școală când își iau pe ei o țoală
Sunt trimiși în sala profesorală.
Mi-e jenă de ăștia care o dau prea des în slang,
Mi-e jenă de ăștia care fac gangsta pe post, da’ nu au auzit în viața lor de Freddy Fox.
Mi-e jenă și greață de țara asta în care ăștia își f*t iapa și își bat nevasta.
Mi-e jenă chiar și de mine că tre’ să trag din pai un gram să văd că totul e bine.
Mi-e jenă chiar și de voi care o să spuneți că dau flow sacadat în strofa 2.

Strofa III:
Mi-e jenă că am avut tovarăși, că era bine,
Da’ nu sunau dacă știau că n-am un ban la mine.
Mi-e jenă că suntem MC de pază în underground,
Însă miros după resturi de salam ca un Basset Hound.
Mi-e jenă că tot ce am spus e real
Și că mulți se uită strâmb și la Ciuraru că suntem din Ardeal.
Nu știu, nu vorbesc, Nem tu dom’
E doar un verde în casele noastre, e ăla de-l fumăm.
Mi-e jenă să ies pe piață, că-s 20 de milioane de proști,
N-am cum să îi scot din ceață.
Mi-e jenă că vorbesc ca prostu’, nu vezi rostu’,
Zici nu-i de-al nostru și schimbi postu’.
Mi-e jenă că sunt român, că sunt sclav, nu stăpân,
Oare să plec sau să rămân?
Mi-e jenă că ești redus, zici încă unu-n plus,
Te crezi deștept și nu asculți ce am de spus.
Mi-e jenă că spun toate astea în fața ta,
Cu riscul de a-mi sparge fața.
Da’ nu mi-e jenă de un singur fapt, stai să îți zic:
Nu mi-e jenă de faptul că sunt un nenorocit.
Mi-e jenă de voi
Și mi-e jenă de noi că ne uităm în p**a mea la voi.

Strofa 1:
Luni dimineața, pe la prânz, mă trezesc seara
Îmi desfac o bere și-mi aprind țigara
Și beau și fumez și mă cuprinde foame
Bagami-aș p**a în morții cui a inventat mâncarea
De mâine, nu mai beau și mă las de fumat
De mâine, o să-mi scot golăneala din cap
O să beau doar apă plată cu lămâie
Și o să-mi pun poftele-n cui, nu, pofta în cuie
De mâine, mă combin cu o grasă fițoasă
Când o să fiu în bordel să mă simt ca la masă acasă
De mâine, dacă te mai prăjești cu legale
O să-mi bronzez c*****e sub cerul gurii tale
De mâine, o să fiu scenaristul propriei drame
N-o să mai înjur decât de morți și de mame
De mâine, o să vă cânt ca o ciocârlie
Doar că apuc să mă mai trezesc din beție.

Refren:
De mâine, mâine vă promit că mă schimb, da mâine
Mâine o să zic că de mâine, deci o las pe poimâine.

Strofa 2:
-Rappa, colaborezi și cu mine frate
-Da’ ce te cheamă Felix și eu sunt securitate
-Nu frate, la o piesă de-aia muzicală, bagă beat-u, facem feat-u
-Ce-ai cu fiumiu, loate-ar boala!!
-Hai frate, că sunt underground și vreau să mă remarc
-Păi de ce nu zici așa că pot să-ți dau un sfat
Ia un chibrit și o sticlă plină cu benzină
Da-ți foc în parc și-ți garantez c-o să fii remarcat
-Ai ajuns, nu mai bagi lumea-n seamă
-Și-mi scoți ochii? N-o mai bag în seamă, o bag în p***a matii!!
M-am ajuns că mă alergam de mult
M-am prins din urmă și m-am întrecut
Despre ce să cânt cu tine, despre masoni
Cum, cum n-ai tu libertate din cauza lor
Sau poate despre efectul drogurilor
Băi, astea se trag în piept, nu la microfon.

Refren:
De mâine, mâine vă promit că mă schimb, da mâine
Mâine o să zic că de mâine, deci o las pe poimâine