Horia Vintila – Somn
Vezi steaua care cade pe cer ca o năframă?În fluturarea calmă c-o moarte care vine,Va trece mai departe, se va opri la mine,Sau va ucide frunze prin toamna de aramă?În noaptea asta-naltă şi somnul e-o cădere,Înceată ca o pânză ce fâlfâie pe gene;În telescop cometa s-a rezemat aleneŞi astronomul doarme cu fruntea pe tăcere.