arsenio

Eugenio Montale – Atac și Replică I

de

„Arsenio” (îmi scrie ea) „eu aici stând la aer,morohâți-mi chiparoși, cred căe vremea să suspenzi atât de multde tine pentru mine vruta suspendarede înșelări mondene; că e vremeasă întinzi pânzele și să suspenzi chiar epoche.Nu spun că anotimpul e negru și că turturelelecu-aripi tremurătoare zburat-au către sud.Nu pot să mai trăiesc din amintiri.Mai bine mușcătura … Citește mai mult

Eugenio Montale – Grădinile Lui Augias

de

„Arsenio (îmi scrie ea) de-aici din Asoloprintre întunecații cipreși gândesc că e ceasulsă înlături dorința atât de aprinsă închinatămie de a suspenda orice iluzie lumească;a sosit dimpotrivă vremea să dai drumul pânzelor,abătându-te de la interdicția judecății.Nu-mi spune că anotimpul e negru și turturelelecu aripi vibratorii și-au luat zborul spre sud.Din aduceri-aminte n-aș mai putea viețui.Vreau … Citește mai mult

Eugenio Montale – Arsenio

de

Ârtejurile antrenează praful,ca o morișcă, pe-acoperișuri, prin piețeledeșerte, unde caii înglugațimai fornăie pământul, părăsiți în fațaferestrelor de hamuri luminate.Pe strada principală, către mare, tu coboriîn această zicând înăbușitoare, când ploioasă, în care paresă țâșnească,să-i răscolească oreleegale, strânse în urzeală, un refrende castaniete.E semnul unei alte orbite; tu urmează-l.Coboară-n orizontul ce dominăo trombă de plumb, înaltă … Citește mai mult